Stenograme din dosarul azilelor din Bihor. Viorel Pașca: “Amu pentru epilepsie, ce, se cheamă ambulanța?!”

Grupul infracțional de crimă organizată trimis în fața instanței pentru arestare preventivă format din membri ai asociației conduse de Viorel Pașca a fost atent monitorizat. La dosar au fost strânse foarte multe probe care dovedesc modul în care persoanele care au ajuns în grija acestei grupări au fost traficate sub ochii autorităților și, mai mult, au fost supuse unui tratament degradant, inclusiv bolnavi cronici sau cei cu grave dizabilități. În referatul cu propunere de arestare al procurorilor DIICOT sunt fragmente care șochează. Mai mult, când a fost vorba de inspectarea locațiilor unde erau ținuțe persoanele respective, nu s-a putut face pe motiv că Pașca doar îi primește în spațiile proprii și nu că le acordă servicii sociale.

De ce nu s-a efectuat inspecția socială. Cum s-a spălat pe mâini Prefectura Bihor

„Misiunea de inspecție nu a putut fi realizată deoarece locațiile menționate sunt proprietatea privată a numitului Pașca Viorel-Teodor și a familiei acestuia, acesta considerând că nu face obiectul verificărilor inspecției sociale, deorece nu furnizează serviici sociale, ci doar primește în spațiu persoane fizice. În urma discuțiilor purtate cu persoanele care locuiesc în aceste imobile, acestea au precizat că locuiesc benevol și nu dețin nicio sursă de venit. Totodată, Pașca Viorel-Teodor a menționat că persoanele în cauză au fost aduse cu ambulanța în locațiile sale și ale familiei și a informat instituțiile abilitate solicitând preluarea tututor persoanelor găzduite benevol.

TRANSPORT Miruță anunță semnarea unui nou contract SAFE, de 3,5 miliarde de lei: „Primii kilometri de autostradă care vor trece peste Prut, spre Chișinău”

16:10

SPORT De ce sunt obligați jucătorii de la Wimbledon să se îmbrace exclusiv în alb. Regula bizară pe care mulți o consideră exagerată

16:08

În pofida acestor aspecte, având în vedere că, în concret, Pașca Viorel-Teodor nu a primit niciun fel de sancțiune, de la momentul misiunii de inspecție socială din 2024 până în prezent, nr. caselor deținute sau controlate de liderul grupului a crescut în mod semnificativ, mărindu-și astfel capacitatea de preluare și adăpostire a persoanelor vulnerabile ( în prezent, acesta deține un nr. 18 imobile care adăpostesc peste 400 de beneficiari, din care peste jumătate cu dizabilități psihice, existând date conform cărora Pașca Viorel Teodor ar intenționa să extindă nr. și capacitatea spațiilor de locuit). Conform notei de constatare nr. 2/04.07.2025, reprezentanții AJPIS Bihor s-au deplasat la adresa din loc. Dumbrava nr. 83 comuna Holod, Jud. Bihor, unde au rămas 5 persoane din cele 12 persoane cu dizabilități preluate de către Pașca Viorel Teodor, constatându-se că au fost obținute cărți de identitate provizorii și flotant în locuințele deținute de Pașca Viorel-Tedor în comuna Holod. În urma controlului, s-a constatat că locația în care erau cazate persoanele este proprietatea privată a numitului Pașca Viorel-Teodor care nu deține nicio formă juridică de organizare, motiv pentru care nu a putut fi încheiat proces-verbal de constatare. Tot în acest context, Pașca Viorel Teodor a fost consiliat cu privire la legislația din domeniul asistenței sociale.

Potrivit adresei nr. 0237738/ 21.04.2026 emise de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor persoanelor cu Dizabilități- la nivelul DGASPC Bihor au fost stabilite 8 măsuri în vederea aplicării conforme a legislației în domeniu, cu privire la instituirea de măsuri de ocrotire legală pentru adulți cu dizabilități aflați la persoana fizică, analizarea situației acestora și stabilirea unor servicii, dacă acestea se impun, la alte centre rezidențiale licențiate sau la centrele proprii, actualizarea protocoalelor interiinstituționale între DGASPC Bihor și UAT-urile competente la realizarea monitorizării adulților cu handicap care se află în grija persoanelor fizice. Se mai reține, din răspunsul nr. 28/i/24.02.2025 emis de Instituția Prefectului Bihor, referitor la interpelarea privind Asociația Dumbrava DPG s-a comunicat faptul că este o entitate cu care Instituția Prefectului nu a avut o formă de interacțiune până în prezent. S-a menționat că asociația în cauză nu s-a adresat Instituției Prefectului Bihor. Instituția are cunoșțință că persoana vizată a primit în spațiul său de locuit, fie cu domiciliu, fie cu reședință, mai multe persoane de-a lungul timpului. Prin urmare, coroborând datele de mai sus, se constată că deși au fost efectuate o serie de controale la locațiile în care Pașca Viorel-Teodor și membrii familiei acestuia găzduiesc persoanele aflate în stare de vulnerabilitate, parte dintre acestea diagnosticate cu diverse afecțiuni psihice,  autoritățile competente au rămas în stare de pasivitate, încurajând comportamentul infracțional al membrilor grupării. În pofida controalelor efectuate de diferite autorități, acestea au rămas lipsite de finalitate practică, instituțiile implicate manifestând o conduită pasivă și evitând sesizarea altor autorități competente ori dispunerea unor verificări suplimentare care s-ar fi impus în raport cu indiciile existente. Această toleranță instituțională și tendința de a „închide ochii” în fața unor situații evidente”, pe deplin cunoscute la nivel local și național, „au creat un climat de impunitate, de natură să întărească sentimentul de invulnerabilitate al lui Pașca și să favorizeze continuarea activităților ilicite desfășurate de acesta. În aceste condiții, membrilor grupării le-a fost lăsată impresia că nu vor suporta niciun fel de consecințe, întrucât au conștientizat și speculat, în favoarea lor, slăbiciunile sistemului instituțional și lipsa resurselor financiare, locative, de personal pentru a asigura servicii sociale persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate”, se meționează în referat.

Cum se făcea identificarea victimelor și recrutarea lor

Din referatul procurorilor reiese și modalitatea de identificare și recrutare a victimelor de către membrii grupării Pașca.

„Astfel cum s-a precizat anterior, interesele grupului infracțional organizat se manifestau cu predilecție asupra anumitor categorii de persoane : „persoane fără adăpost; persoane abandonate de familie; persoane fără venituri; persoane cu dizabilități fizice și/sau psihice (situații care caracterizau o vulnerabilitate extremă).

“Conform probatoriului administrat, date fiind notorietatea de care se bucura liderul și legăturile stabilite de-a lungul timpului cu reprezentanții mai multor instituții implicate în îngrijirea și asistența persoanelor vulnerabile, pe parcursul activității infracționale, membrii grupului au ajuns în situația în care preluau persoane vulnerabile aduse de instituțiile statului, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea lui Pașca Viorel Teodor sau a celor care acționau sub directa lui coordonare. De altfel, deși pe deplin conștient de natura ilicită a activității desfășurate, Pașca Viorel-Teodor a conceput o serie de măsuri de precauție, de natură să-l protejeze de eventualele controale sau inspecții referitoare la temeiul în baza căruia prelua persoane vulnerabile, beneficiare ale serviciilor prestate de membrii grupului, în afara unei forme juridice de organizare.

„În acest sens, se observă că persoanele erau direcționate către locațiile deținute/controlate de membrii grupului de Pașca Viorel-Teodor și de persoanele care acționau sub coordonarea acestuia. Astfel, în discuțiile interceptate, în momentul în care Pașca Viorel-Teodor este contactat în vederea primirii unor persoane aflate în stare de vulnerabilitate, acesta oferă sfaturi concrete referitoare la modul în care acestea pot fi preluate în locațiile din Dumbrava (spre exemplificare, discuția din data de 18.08.2025 purtată de Pașca Viorel-Teodor cu Daniel Pop, pe care îl îndrumă să solicite primăriei de la domiciliul persoanei în discuție să efectueze o anchetă socială din care să rezulte că persoana nu are locuință și nici familie și dorește să vină la Dumbrava). În alte discuții, Pașca Viorel-Teodor sfătuiește interlocutorii să fie sunat de la primărie sau de la spital pentru a-și da acordul în legătură cu primirea persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate. Practic, prin aceste solicitări, Pașca Viorel-Teodor urmărește evitarea consecințelor legale, urmând a se apăra în sensul că preluarea persoanelor vulnerabile a fost făcută ca urmare a voinței acestora sau la cererea anumitor instituții publice. De asemenea, pentru a evita răspunderea cu privire la modul în care acționează, Pașca Viorel-Teodor a conceput un formular pe care îl transmite anumitor instituții prin care acestea solicită primirea pacienților (în acest sens, discuția purtată cu medicul Michile Ancuța Gabriela, din cadrul Spitalului Salonta căreia Pașca Viorel-Teodor îi trimite un astfel de formular pentru reprimirea unui pacient care provine din locațiile sale și care urmează să fie externat- file nr. 13-14 vol. XII dosar sau discuția cu Păcală Delia-Mioara în cadrul căreia afirmă că va primi un pacient dacă spitalul va trimite o cerere în acest sens- file nr. 25 și urm. Vol. XII dosar). Într-o altă situație, Pașca Viorel-Teodor după ce află că o persoană a fost externată din spital, îndrumă să fie solicitată ambulanța și să îl aducă la Dumbrava ( discuția din data de 25.08.2025- file nr. 30-32 vol. XII).

O discuție similară în cadrul căreia Pașca Viorel-Teodor menționează toate demersurile care se impun a fi efectuate în vederea preluării unei persoane vulnerabile a fost purtată la data de 17.12.2025 cu asistentul social din cadrul Primăriei comunei Buzești, jud. Argeș, ocazie cu care îi solicită pentru preluarea persoanei în cauză, efectuarea unei anchete sociale care să surprindă starea de vulnerabilitate ( lipsa unei locuințe, afecțiuni). În continuare, Pașca Viorel-Teodor arată că persoana trebuie să semneze că este de acord să fie preluată în locația sa, subliniind în discuție că el colaborează cu toate spitalele din țără, cu excepția celor din jud. Argeș.

“O să vă trimit io după aceia, o hârtie în care omu să semneze că e de acord să vină, știți să nu zîcă că l-o trimis cu forța”

În același sens, este și convorbirea din data de 03.11.2025 purtată de Pașca cu reprezentanta unei asociații umanitare referitoare la preluarea de către acesta a unei persoane fără adăpost, aflată în stare de vulnerabilitate, pe care Pașca refuză inițial să o primească direct, îndrumând interlocutoarea să i se solicite preluarea persoanei în cauză de către poliție sau alte instituții abilitate, dar și cea purtată la data de 05.02.2026, în cadrul căreia Pașca Viorel-Teodor afirmă că au un ”adăpost pentru persoane care sunt bolnave, nu se descurcă singure, n-au familie sau aparținători sau abandonați de aparținători, săraci, amărâți”, susținând că l-ar putea primi dacă există un referat de anchetă socială, explicându-i demersurile ce trebuie făcute pentru primirea bolnavului (”L-am putea primi, dar pentru asta ne trăbă o anchetă socială, adică un referat de situație de la primărie în care să descrieți starea lui, adică, omu e bolnav, nu are aparținători sau ie abandonat dă aparținători. (…) Stă în condiții improprii, adică n-are condiții de locuit acasă, ăă, îi amărât, necăjit, omu vrea să vină, chestiile astea să le scrieți pă anchetă socială. Ăă, un fel de, o cerere, prin care ne rugați să-l primim aici și cam atât. (…) Trimite-ți-mi pă număru ăsta numa, scrieți „către Pașca Viorel, pentru a primi bolnavul în unul dintre imobilele dumnealui în Dumbrava” (…) Da. Atâta tot. Ăă, o să vă trimit io după aceia, o hârtie în care omu să semneze că e de acord să vină, știți să nu zîcă că l-o trimis cu forța.”

O situație similiară a fost identificată și cu prilejul discuției interceptate la data de 25.11.2025, ora 11.45.33, purtate de Pașca Viorel-Teodor cu un medic din cadrul Spitalului Oradea, prilej cu care Pașca își manifestă disponibilitatea admiterii unui beneficiar în imobilele pe care le deține. Se observă din analiza per ansamblu a discuției interceptate faptul că Pașca Viorel-Teodor nu este un simplu destinatar al unei solicitări de sprijin social, ci manifestă o conduită activă, orientată către facilitarea și realizarea transferului persoanei vulnerabile în locațiile aflate sub controlul său. Acesta explică interlocutorului procedura care trebuie urmată, indicându-i expres persoanele care trebuie să întocmească documentele justificative

„Insistența cu care Pașca Viorel-Teodor identifică soluții pentru depășirea dificultăților birocratice, precum și preocuparea sa constantă pentru obținerea documentelor necesare transferului demonstrează implicarea sa activă în procesul de preluare a persoanelor vulnerabile (…) Ca urmare a cristalizării activității grupului, Pașca Viorel-Teodor a rafinat modalitatea de recrutare. Astfel, beneficiind de notorietate atât în rândul opiniei publice, cât și în rândul unor instituții (DGASPC-uri, SAS-uri, spitale, penitenciare ș.a.) , dar și prin dezvoltarea unui sistem relațional, a ajuns la nivelul în care victimele să îi fie predate direct, cu intervenții minime din partea membrilor grupării. Aceste intervenții minime s-au concretizat în conceperea formularului mai sus-menționat, în așa modalitate încât, instituțiile au ajuns în situația de a trimite cereri/solicitări pentru ca Pașca Viorel-Teodor (ca persoană fizică) să își dea acordul pentru preluarea sau primirea viitorilor beneficiari. Pe parcursul cercetărilor, a reieșit că între inculpatul Pașca Viorel-Teodorşi reprezentanţii unor instituţii ale statului au fost purtate discuţii, inclusiv cu reprezentanţi ai Consiliul Judeţean, aceştia din urmă afirmând că există şi alte soluţii legale de instituţionalizare şi ajutor pentru persoanele fără adăpost. În urma acestor discuţii, Pașca Viorel-Teodor a luat hotărârea de a nu mai accepta persoane trimise de instituţiile statului, cu excepţia situaţiei în care aceste persoane vin însoţite de o declaraţie, în care să fie menţionat faptul că, nu s-a putut identifica un loc pentru acestea în cadrul instituţiilor de îngrijire ale statului.  În demonstarea aceluiași aspect prezintă relevanță și declarația martorei Xxx (investigatoarea autorizată în cauză), conform căreia, în general, beneficiarii veneau cu ambulanța din spitale. De regulă, înainte ca persoanele să fie aduse de Pașca Viorel-Teodor, acesta primea un telefon din partea celui care dorea să trimită pacientul. Solicitantul oferea date despre persoană, starea sa de sănătate, fișa de externare din spital și declarația întocmită de asistentul social, care cuprindea informații despre familie, locuință și existența sau inexistența unor venituri. În funcție de toate aceste aspecte, se purta o discuție, de obicei între Păcală Delia-Mioara și Pașca Viorel-Teodor pentru a decide dacă persoana era primită sau nu. Cu toate acestea, în general, era acceptată marea majoritate a pacienților.

Declarativ, martora a susținut că Pașca Viorel-Teodor avea pretenția ca toate spitalele care urmau să îi trimită pacienți să completeze o declarație din care să rezulte că nu aveau posibilitatea de a-i direcționa către instituțiile statului sau ceva similar. Din câte a înțeles, la Oradea nu exista disponibilitatea de a emite astfel de declarații, însă nu cunoaște exact motivele. Pacientul trebuia să vină deja cu o declarație de consimțământ prin care își exprima acordul ca toate bunurile materiale cu care ajungea la locație să fie depozitate într-un anumit loc și să nu aibă acces la acestea (de exemplu: haine, telefon, bani, mâncare). Declarația era semnată anterior împreună cu asistentul social din spitalul respectiv.

Declarația de consimțământ era concepută de Pașca Viorel-Teodor și transmisă spitalului sau persoanei care solicita trimiterea unui pacient, în vederea completării, fiind ulterior transmisă în format fizic. La sosirea pacientului, în teorie, persoana care îl primea trebuia să îi aducă din nou la cunoștință conținutul declarației și să îl întrebe dacă este de acord cu cele prevăzute în aceasta. În practică, au existat situații în care s-a constatat că declarația respectivă nu exista sau că pacientul nu era întrebat cu privire la aceasta. Toate aceste demersuri prealabile admiterii persoanelor vulnerabile în locațiile deținute sau controlate de membrii grupului, denotă atât specializarea modului de operare, dar și comportamentul precaut adoptat de Pașca pentru a justifica primirea/ preluarea/adăpostirea/ prestarea de servicii sociale și medicale. Practic, prin aceste demersuri, Pașca Viorel-Teodor și-a pregătit eventuala apărare, transferând responsabilitatea către instituțiile statului”, se arată în referatul DIICOT.

Starea de vulnerabilitate a victimelor

Conform procurorilor, liderul grupului a conceput și aplicat o ” politică internă” de recrutare a persoanelor aflate în stare de vulnerabiliate, mizând pe absența veniturilor, a unei locuințe stabile, afectarea stării de sănătate (fizic și/ sau psihic) și, nu în ultimul rând, pe absența unei familii/aparținători, criteriile instituite falicilitând nu doar procedura de recrutare, dar și modalitatea de exploatare.

„Din coroborarea datelor din procesul-verbal din data de 31.07.2025 ( vol. II – dosar de urmărire penală) cu cele obținute din valorificarea mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză, se conturează o serie de caracteristici ale procesului de recrutare :

Conform procesului-verbal antemenționat, într-o filmare postată pe rețeaua de socializare facebook este surprins Pașca Viorel-Teodor în timp ce afirmă că nu găzduiește decât persoane care au întocmite anchete sociale, sens în care prezintă două situații de anchete sociale, fără a preciza numele persoanelor, una pe care o descrie ca fiind succintă (realizată de Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor) și o altă anchetă socială conținând mai multe pagini și date despre o persoană, realizată de DGASPC Brașov. În ceea ce privește prima anchetă socială menționată de Pașca Viorel- Teodor, deși conținutul documentului este parțial lizibil, a putut fi distins numele persoanei la care face referire ca fiind Szilagyi Norbert-Istvan, persoană care figura în bazele de date ca fiind decedată la data de 29.09.2024, decesul fiind înregistrat pe raza comunei Tinca, județul Bihor. De asemenea, din cea de-a doua ancheta socială prezentată de Pașca Viorel-Teodor, s-a observat că acesta face mențiune la o persoană care avea aparținători identificați dar care nu doreau să se implice în îngrijirea acesteia, aspecte în raport de care se conturează modul de operare al grupului infracțional organizat, prin recrutarea, în vederea exploatării, a persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate.

În acest sens, prezintă relevanță, o discuție purtată de chiar liderul grupului, în cadrul căreia îi explică punctual unei persoane interesate să fie primită în ”Centrul Dumbrava”:

 Pașca Viorel Teodor: Să n-aveți casă, să n-aveți bani

 Pașca Viorel Teodor: Să n-aveți familie

 Pașca Viorel Teodor: Nu puteți munci?

De asemenea, politica de recrutare a persoanelor pe care ulterior le vor prelua, primi și adăposti în casele deținute/controlate de Pașca Viorel-Teodor este cunoscută de toți membrii grupului infracțional organizat, astfel cum reiese din discuțiile purtate de Păcală Delia- Mioara.

După preluare, victimele erau transportate și adăpostite în imobile controlate de membrii grupului. Ulterior, membrii grupului generau și mențineau o stare de dependență totală prin:

–confiscarea identității persoanelor vătămate – prin deposedarea de acte de identitate și alte bunuri personale, încasarea veniturilor, preluarea cardurilor bancare și ruperea oricărei legături cu lumea exterioară

Deposedarea de bunuri

În vederea instituirii stării de aservire și menținerii persoanelor adăpostite în locațiile deținute și/sau controlate de membrii grupului, în această stare, liderul a creat o serie de reguli interne, de natură să lipsească de autonomie victimele și să le subordoneze voinței membrilor grupării, care au presupus:

” Discuțiile interceptate în cauză au demonstrat că, în momentul preluării persoanelor în locațiile deținute/controlate de Pașca Viorel-Teodor, acestea sunt deposedate de bunurile personale (buletine, certificate de naștere, telefoane ș.a.).

Cu titlu de exemplu, menționăm afirmațiile unei asistente medicale din cadrul Spitalului mun. Dr. Teodor Andrei din Lugoj în discuția cu Pașca Viorel-Teodor căruia îi relatează că pacientul care provine din casele lui (la acea dată internat în spital) refuză să se întoarcă în locația în care era adăpostit, susținând, printre altele, că nu are buletin și carduri. ( proces-verbal din data de 10.02.2026- file nr. 171-174).Totodată, conform proceselor-verbale întocmite de investigatoarea sub acoperire, David Ramona-Viorica i-a prezentat un document intitulat ,,Declaraţie de consimţământ şi i-a explicat că acest document este înmânat pentru citire şi semnare fiecărei persoane care vine în îngrijirea numitului Pașca Viorel-Teodor. În acest document este stipulat că persoana respectivă este abandonată, se angajează să respecte regulile interioare (nu se consumă alcool şi ţigări), nu poate avea acces la telefon şi îşi dă acordul cu privire la utilizarea veniturilor ca parte a cheltuielilor cu îngrijirea şi medicaţia, iar în caz de deces îşi dă acordul să fie înmormântat în localitatea Dumbrava, comuna Holod, judeţ Bihor, reiese din referatul aflat la instanță.

Discuțiile cu investigatorul sub acoperire au fost înregistrate

În legătură cu regulile interne instituite de Pașca Viorel-Teodor, de interes sunt discuțiile purtate de acesta cu investigatoarea sub acoperire. În momentul în care aceasta a solicitat lămuriri cu privire la “procedura folosită în momentul în care se primește un bolnav la adresă, Pașca Viorel-Teodor i-a explicat că trebuie să îi ia persoanei în cauză, toate bunurile pe care le are asupra sa, adică telefon, acte și bani, după care i-a expus diferite situații pentru a o ajuta să motiveze (în cazul în care întreabă cineva), de ce trebuie să ridice toate bunurile bolnavului.”

Gruparea încasa veniturile de care beneficiază persoanele adăpostite și preluate în casele controlate/deținute de membrii grupului infracțional organizat, aspcte ce au fost reținute în probatoriu.

„Din discuțiile interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în cauză s-au conturat date cu privire la faptul că membrii grupului infracțional organizat ( în special, liderul, Pașca Florica, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Estera-Anca, au încasat pe durata adăpostirii persoanelor vulnerabile pensiile și indemnizațiile cuvenite acestora. Cu toate acestea, membrii grupului infracțional nu aduceau la cunoștință aparținătorilor persoanelor vulnerabile destinația sumelor de bani cuvenite acestora. (într-una din discuțiile interceptate, Păcală Delia-Mioara care cunoaște cu exactitate care este destinația sumelor de bani cuvenite beneficiarilor și încasate de membrii grupului, justifică unuia dintre aparținătorii beneficiarului decedat Neacșu Florin că acesta încasa personal pensia și o folosea pentru a-și cumpăra scutece absorbante.

Cum erau preluate cardurile și cum erau izolați pacienții de propria familie

În acest sens, este discuția din data de 08.09.2025, ora 14.12.39 purtată de David Ramona-Viorica cu asistenta socială din cadrul Spitalului Jimbolia cu privire la un fost beneficiar internat în spital care nu are nici card de sănătate și nici buletin. În atari condiții, David Ramona-Viorica încearcă să se disculpe, susținând că va căuta cardul de sănătate al beneficiarului.

Probatoriul administrat în cauză a evidențiat că pe parcursul adăpostirii persoanelor vulnerabile, una dintre condițiile esențiale impuse de liderul grupului consta în interdicția de mai ține legătura cu familia sau cu alte persoane apropiate, beneficiarii neavând voie să dețină telefoane mobile. Această susținere rezultă din coroborarea datelor obținute în urma interceptării mai multor discuții, din care precizăm cu titlu exemplificativ :

„- discuția purtată la data de 01.09.2025 cu utilizatorul nr. de apel : 0757 740 473, inițial cu Pașca Viorel-Teodor și ulterior cu David Ramona-Viorica, care relevă restricțiile impuse pacienților adăpostiți în cadrul caselor lui Pașca. Astfel, una dintre regulile impuse este primirea anumitor categorii de pacienți (fără aparținători sau fost abandonați de familie). De observat că inclusiv în ipoteza în care beneficiarii ar avea familie/ persoane apropiate, le este restricționat atât dreptul la vizită, cât și dreptul de a menține legătura cu aparținătorii/persoane apropiate.

-discuția din data data de 01.09.2025, Pașca Viorel-Teodor este contactat de utilizatorul nr. de apel                discuția fiind ulterior purtată între acesta din urmă și David Ramona-Viorica, căreia îi relatează că este în căutarea unui pacient Franț Aurel) pe care vrea să îl viziteze pentru a-i aduce haine. David Ramona-Viorica susține că ”pacienții nu au voie la vizite pentru asta (…) ei nu au voie la vizite (…) fiind o persoană abandonată de familie sau care nu are familie”. În continuare, David Ramona-Viorica arată că pacienții au tot ce au nevoie (haine, medicație, mâncare, pansat la nevoie, trei mese pe zi, gustări). Tot în cadrul acestei discuții, David Ramona-Viorica afirmă că pacienții nu au telefon și nu pot să asigure celor 350 de pacienți dreptul de a vorbi la telefon.

– “discuția din data de 09.09.2025, ora 10:32:51, purtată de Păcală Delia-Mioara cu o persoană de sex masculin, aflată la postul telefonic cu numărul         în cadrul căreia Păcală Delia-Mioara afirmă că din momentul preluării beneficiarului intr-una dintre locațiile deținute de Pașca Viorel-Teodor, aceasa nu va mai putea fi contactată de către aparținători care nu vor fi informați nici măcar cu privire la data decesului ( PĂCALĂ DELIA-MIOARA: (…) Da din momentu ce el va veni aici, dumneavoastră nu veți putea lua niciodată legătura cu dânsu. Doamne ferește, în cazu decesului nu vă anunță nimeni”.

S-a remarcat din discuțiile interceptate că în situația beneficiarilor problematici (spre exemplificare, infestați cu scabie), pentru a-și ușura activitatea, persoanele implicate în activitatea infracțională invocă regulile interne instituite de Pașca Viorel-Teodor cu scopul de a-i determina să părăsească locația în care sunt adăpostiți

PĂCALĂ DELIA-MIOARA„: Zi-i că-s condiții proaste, n-are telefonul, nu-l lasă niciodată afară.

BERCZELI MARIA„: Băi, dar așa ceva, dar tu știi cum s-o răstit la mine, nu mi-o spus nimeni și acum o venit la mine că-l mănâncă pielea, când l-am dezbrăcat, tăt îi râie.

Domnu Pârjolea! Stai un pic. Doriți să plecați? Aici n-aveți voie cu telefon, n-o să vi se dea niciodată, aici n-o să aveți voie să ieșiți afară, n-o să vi se dea bani de nicăieri și n-aveți voie, deci n-aveți acces la nimic, aveți acces doar la pat, mâncare, n-aveți acces nicăieri, tratament și atât, doriți să rămâneți sau doriți să plecați? Nu pleacă. (discuția integrală purtată la data de 04.09.2025, redată în procesul-verbal din data de 20.10.2025 este relevantă sub aspectul regulilor interne, dar și pentru a demonstra că membrii grupului nu manifestă un interes autentic în oferirea de sprijin persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate).

În susținerea faptului că, după preluarea și adăpostirea beneficiarilor, acestora li se interzice să folosească telefoanele mobile, bunuri care sunt lăsate în păstrarea membrilor grupului, sunt și afirmațiile făcute de David Ramona-Viorica într-una din discuțiile interceptate din data de  24.10.2025: ”Da, el nu mai are telefon aici la noi … ”/ ”Nu au acces la telefon.”

În același sens este și declarația martorei Xxxda (investigator sub acoperire desemnat în cauză) din care reiese că :

„Nicio persoană nu avea acces la telefonul mobil, există câte un telefon în fiecare locație pe care îl utilizau îngrijitoarele. O mare parte dintre persoane nu aveau aparținători, în rest, teoretic, puteau apela la Delia sau Ramona pentru a facilita convorbirea între persoana îngrijită și aparținător, în practică nu am asistat la o situație de genul acesta, dar existau situații în care Ramona a fost sunată de către cineva care a întrebat de o persoană aflată în îngrijire care a decedat acum mai mult timp și persoana în cauza nu știa de decesul acestuia. Și a mai fost acea situație pe care am prezentat-o anterior cu batrânul cu ruptură de șold. În cazul acestuia, până la urmă, am dat nr. de telefon al dnei Elena- asistenta către sora persoanei și, ulterior mi-a spus că a reușit să ia legatura cu dna Elena care i-a spus despre pacient că este bine.”.

Martora confirmă că pe durata adăpostirii beneficiarii aveau în curte acces permanent, tot timpul, se plimbau de bună voie, iar cei cu dizabilități fizice erau scoși de catre îngrijitoare sau alți pacienți. În afara locațiilor, nu erau plimbați.

Martora a mai precizat că în locația de la Incești exista un club de activități cu 2 benzi de alergare, 2 biciclete, multe cărți și de citit și pentru jocuri de societate, majoritatea beneficiarilor având acces la aceste activități, însă în celelalte locații, nu avea acces la aceste facilități, aveau televizoare la care se uitau la știri, ascultau muzică.De asemenea, martora a declarat că beneficiarii nu aveau voie să părăsească locațiile singuri, precizând că dacă alegeau să plece, plecau pentru totdeauna, aceasta fiind regila. Cu toate acestea, erau reprimiți dacă se urma procedura.

Din cele relatate de martoră, rezultă că procedura de plecare a beneficiarilor implica întocmirea unei ”declarații de plecare” și, cel puțin formal, restituirea bunurilor și valorilor aparținând acestora. Cu toate acestea, existau situații în care proveniența, existența sau destinația unor sume de bani nu era clară, inclusiv în ceea ce privește disponibilitățile bănești aflate pe cardurile emise pe numele beneficiarilor și alimentate din prestații sociale. Totodată, reiese că efectuarea retragerilor de numerar de pe aceste carduri era coordonată de către Pașca Viorel-Teodor prin intermediul altor persoane.

„Din declarația martorei a mai rezultat că, deciziile privind gestionarea aspectelor financiare asociate plecării beneficiarilor, inclusiv remiterea unor sume de bani către aceștia, erau luate de Pașca Viorel-Teodor. Din punct de vedere organizatoric, a rezultat existența unui circuit decizional ierarhic: intenția de plecare era comunicată de personalul de îngrijire către persoanele de coordonare- David Ramona Viorica sau martorei, acestea informându-l la rândul lor pe Pașca Viorel-Teodor, care stabilea modalitatea concretă de gestionare a plecării și persoanele implicate în efectuarea formalităților aferente.

Tratamente medicale insuficiente sau formale pentru persoanele adăpostite în cadrul locațiilor aflate sub controlul lotului Pașca de unii medici

„În cauza de față, probatoriul administrat a relevat faptul că persoanele adăpostite în cadrul locațiilor controlate/deținute de liderul grupului nu au beneficiat de îngrijire medicală corespunzătoare și adecvată, asigurându-li-se la nivel formal tratamentul medicamentos și supravegherea. Astfel, deși Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap stabilește dreptul acestor persoane la asistență medicală și îngrijire adecvată, dar și obligația respectării demnității, autonomiei și integrității, s-a constatat că în cadrul imobilelor în care sunt ținute persoanele cu dizabilități psihice, nu au fost luate măsuri de natură să asigure accesul la servicii adaptate nevoilor fiecărei persoane, în parte. Din probatoriul administrat în cauză până la acest moment procesual nu a rezultat că beneficiarii serviciilor oferite de membrii grupului ar fi fost evaluați în mod complet, existând indicii cu privire la faptul că ar fi fost supuși unor evaluări formale, nu există date că membrii grupului/ personalul responsabil de îngrijirea beneficiarilor ar fi avut o imagine completă asupra stării de sănătate a acestora (spre exemplificare : diagnostice; comorbidități, riscuri potențiale la care aceștia erau expuși).

De asemenea, nu a rezultat că beneficiarilor li s-ar fi aplicat un plan de tratament personalizat în funcție de afecțiunea cu care au fost diagnosticați, scheme de tratament în acord cu diagnosticele, programe de monitorizare, regim alimentar ș.a., existând date conform cărora acestora li se aplica fie un plan de tratament la comun, fie unul care avea la bază fișa medicală eliberată de unitățile spitalicești, în momentul preluării acestora în locațiile lui Pașca Viorel-Teodor.

S-a mai constatat faptul că serviciile medicale au fost asigurate în mod formal de medicii Andor Gheorghe Relu (medic de familie), Andor Cristian, Adrian Relu (medic de familie, ce și-a desfășurat activitatea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, la nivelul următorilor furnizori de servicii medicale în asistență medicală primară, aflați in relație contractuală cu CAS Bihor, după cum urmează : DR ANDOR GHEORGHE în perioada 01.03.2012-31.08.2013 și DR ANDOR SRL, în perioada 02.09.2013- prezent) și Andor Diana.

În ceea ce privește aplicarea tratamentului medicamentos într-o manieră corectă care presupune administrarea medicamentelor conform unor prescripții medicale, respectarea dozelor, a intervalului de administrare, s-a constatat că, de cele mai multe ori, persoanele care administrau medicamentația nu aveau studii medicale de specialitate (de regulă, medicamentele erau stabilite de către persoanele cu atribuții pe linie medicală și administrate de către îngrijitoare/ infirmiere). Mai mult, întrucât unele dintre persoanele care se ocupau de îngrijirea bolnavilor și administrarea medicamentelor prezentau un nivel educațional extrem de redus, fără capacitatea de a citi și de a scrie, medicamentele erau repartizate în cutii de diferite culori, în așa modalitate încât îngrijitoarele să poată identifica, în funcție de culoare, tipul medicamentului pe care urmau să îl administreze fiecărui pacient, în parte”, se subliniază de procurori în referatul de arestare.e

Interceptări din dosar despre pacienții lăsați de izbeliște

Susținerea conform căreia pe parcursul adăpostirii, persoanelor beneficiare nu li se aplica schema de tratament prescrisă rezultă din următoarele discuții interceptate în cauză, în baza mandatelor de supraveghere tehnică încuviințate în cauză :

“La data de 02.12.2025, ora 10:30:32 Pașca Viorel-Teodor utilizând postul telefonic cu numărul 0751.022…a fost contactat de Popa Ramona Ioana, aflată la postul telefonic cu numărul + 407830… (medic pneumolog) în legătură cu pacientul Marian Gheorghe diagnosticat de „BPOC” ( * Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică) și care a avut prescris un tratamentul inhalator. În momentul în care Pașca Viorel-Teodor vrea ca discuția să fie purtată de doctor cu persoana denumită în discuție Mona (persoana care se ocupă de bolnav identificată ca fiind Moise Eva. Popa Ramona-Ioana insistă să discute cu Pașca Viorel-Teodor căruia îi explică că este o problemă cu pacientul Marian Gheorghe, aceasta afirmând că ”ultima dată el a fost internat în decembrie anul trecut și din spital, din donații, i s-a dat dispozitivul de inhalat de care are nevoie, iar acesta trebuia continuat, nu trebuia oprit și din decembrie anul trecut nu a primit acel medicament în afară de ventolin, care e mai puțin decât minim și i s-a zis că primește doar un flacon de ventolin pe lună, iar celălalt care e tratamentul principal, nu i s-a mai dat din decembrie. Am vrut să vă aduc la cunoștință problema și să vă spun că nu este normal, iar pacientul spune că i s-a transmis de doamna Delia că eu nu am făcut alte recomandări, doar Ventolin, ceea ce este total fals. Rezultă, astfel, că pacienții nu sunt tratați corespunzător în cadrul caselor deținute /controlate de Pașca Viorel-Teodor, întrucât nu le sunt administrate medicamentele recomandate de către medici. Cu toate acestea, Pașca Viorel-Teodor încearcă să se disculpe în fața medicului, certând în timpul discuției persoana responsabilă de aplicarea tratamentului : PAȘCA VIOREL- TEODOR: Da, stați oleacă, de ce nu îi dați la domnul Marian (neinteligibil). Cu cine vorbești tu? (vorbind cu o persoană a cărei voce se aude pe fundal, probabil „Mona”, dar nu se poate discerne ce spune). Păi de la pneumo, mă sună o doamnă doctor. De ce nu îi dați ce-i trebuie? Doamnă, eu nu știu să explic, vorbiți cu fata și spuneți ce nu i-a dat. (vorbind cu Popa Ramona-Ioana).

În continuare, discuția este purtată de medic cu Moise Eva, care în momentul în care află că pacientului nu i s-a administrat timp de 1 an medicamentul prescris pentru afecțiunea cu care a fost diagnosticat, afirmă că : ”Pentru că noi… noi i-am dat medicația, a fost trimis acum ca să-și facă acum, vorbeam și cu asistenta socială, l-am mai trimis să-i facem handicap și a fost primit doar cu hârtii de internare, dar nu i s-au făcut că au zis că nu se încadrează în grad de handicap.” Întrucât doctorița insistă asupra faptului că pacientului nu i-a fost administrată medicamentația, Moise Eva arată că pacientului i-a fost asigurat un aparat de oxigen, ”a fost trimis la spital și nu i s-a recomandat și omul nu putea respira și i-am pus de la noi aparatul de oxigen, adică nu putem să spunem că nu ne ocupăm de oameni.”

Ce s-a întâmplat cu pacientul care avea nevoie de morfină și nu i s-a administrat

În același sens, este și discuția din data de 23.11.2025, ora 14:43:03, între Pașca Viorel-Teodor și Păcală Delia-Mioara, ocazie cu care aceasta din urmă relatează că în cadrul casei nr. 81 este cazată o persoană diagnosticată cu cancer în faza terminală care a fost externată din spital, fiindu-i prescrisă morfină injectabilă. În aceste condiții, Păcală Delia-Mioara arată că a adus la cunoștință personalului din spital că ei nu îi vor administra morfina injectabilă, context în care bolnavului în cauză i s-au prescris tablete de morfină. Cu toate acestea, în pofida durerilor extreme cauzate de gravitatea și stadiul afecțiunii, benficiarul nu a primit tratamentul prescris : ”Omul nu mai poate de durere că e în metastaze. Și acuma-mi zice că ele nu i-o dat, că o avut câteva pastile și ele nu i-a decât numa ceva de durere, păi n-are niciun efect la el, de săptămâni întregi ele nu-i dau morfină”.

„Din discuția celor doi rezultă că bolnavului nu i s-a prescris morfină, întrucât nu au la farmacie, iar în momentul în care au mers la persoana denumită în discuție Renata, aceasta le-a comunicat că morfina se eliberează doar pe baza unei rețete medicale cu regim special. Tot această discuție evidențiază faptul că persoanele care au atribuții de îngrijitoare în cadrul caselor deținute/controlate de liderul grupului nu administrează medicamentele necesare persoanelor cazate sau administrează alte tipuri de medicamente decât cele corespunzătoare afecțiunii cu care aceștia au fost diagnosticați (”PĂCALĂ DELIA-MIOARA: Așa ceva nu se poate, cum adică îi dai tu la om un Tramadol sau nu știu ce că ăla nu mai poate de durere), situație care îl determină pe Pașca Viorel-Teodor să ia decizia angajării unui medic ( PAȘCA VIOREL-TEODOR: Îs bolunde! Lasă că vorbesc mâine cu doctorul și-l angajez aicea.).

Administrarea tratamentelor cu „boabe”, făcută de persoane fără pregătire medicală

Probatoriul administrat a demonstrat faptul că la nivelul imobilelor în care sunt adăpostite persoanele aflate în stare de vulnerabilitate sunt întâmpinate, în mod frecvent, dificultăți legate de stocul de medicamente necesar beneficiarilor sau de faptul că persoanele care se ocupă în mod direct de aceștia nu le administrează în mod corespunzător medicamentația necesară. Mai mult, se observă că medicamentația este administrată bolnavilor, fără ca aceștia să fie consultați în prealabil de un medic și fără prescripție medicală. Una dintre aceste discuții este cea purtată la data de 30.08.2025 între “Pașca Ioan și David Ramona-Viorica, căreia Pașca Ioan îi solicită să îi dea și medicamente pentru tensiune, pentru unul dintre benficiari, motivat de faptul că aceasta prezentase un puseu de tensiune cu o zi înainte.

„S-a constatat că administrarea medicamentelor către persoanele cu dizabilități era realizată inclusiv de persoane lipsite de orice pregătire medicală sau sanitară, unele dintre acestea neavând nici măcar deprinderi elementare de citire și scriere, fiind în imposibilitatea obiectivă de a identifica corect denumirea medicamentelor, dozele prescrise, intervalele de administrare ori eventualele avertismente privind utilizarea acestora. În aceste condiții, actul de administrare a tratamentului era complet decuplat de la orice standard profesional. În susținerea celor mai sus-menționate, este de precizat discuția purtată de Păcală Delia-Mioara cu îngrijitoarea Claudia, manifestă reticență față de propunerea Deliei de a lucra la locația nr. 80, întrucât” nu știe rându la boabe ( Nl medicamente). (…) Io le dau .. le cunosc literele dar … no degeaba cunosc.. că nu îi știu…

Referitor la faptul că îngrijitoarele nu administrează medicamentele necesare, precum și faptul că acestea nu dețin minime informații referitoare la tratamentul pe care aceștia trebuie să îl urmeze, întrucât sunt neșcolarizate este de interes următorul pasaj

“Aserțiunea conform căreia pe parcursul adăpostirii, persoanele cu dizabilități “nu au beneficiat, în fapt, de o evaluare complexă și reală a stării lor de sănătate”, aceasta realizându-se, astfel cum am precizat mai sus, în mod formal, este confirmată și de discuția din data de …„, ocazie cu care medicul o întreabă dacă îi poate trimite pe Brăescu și Lelică pentru evaluare psihologică. David Ramona-Viorica arată că trebuie să discute cu Bulcău Petru pentru a vedea ce au programat pentru a doua zi, adăugând că ea trebuie să meargă să facă niște buletine. Medicul îi explică că în urma discuțiilor purtate cu fetele (cel mai probabil colegele acestuia din comisia medicală) este de preferat ca evaluarea medicală a beneficiarului să fie efectuată față în față :

“Elocvente în acest sens sunt și informațiile obținute de către investigatoarea sub acoperire autorizată în cauză Georgescu Adrada (nume de cod), din care vor fi expuse, cu titlu de exemplu :

“-”la data de 26.02.2026, investigatoarea autorizată în cauză a surprins discuții aprinse pe motiv că persoana responsabilă de administrarea pastilelor bătrânilor nu le-a administrat marți seara, în data de 24.02.2026. Discuțiile au fost purtate între numita „Delia” (notă: Păcală Delia Mioara), numita „Ramona” (notă: David Ramona-Viorica), Pașca Viorel-Teodor și persoana responsabilă de administrarea pastilelor, de gen feminin, vârstă aproximativă de 65 de ani, față vizibil ridată, păr de culoare brun roșcat, lung, cu alopecie vizibilă în partea din față și laterale, persoană căreia i se spune Tuța (identificată ca fiind Lingurar Ecaterina), având calitatea de îngrijitor și femeie de serviciu.

„Numita „Tuța” s-a apărat spunând că, pastilele care trebuiau administrate marți seara, nu mai erau și că unul dintre pacienți, „Viorel”, intervine și administrează în mod frecvent pastilele în locul acesteia.

Ulterior acestor discuții, David Ramona-Viorica a menționat că numita „Tuța” este cea care administrează medicamentele bătrânilor, deși aceasta „nu știe nici să scrie și nici să citească, dar are o memorie vizuală foarte bună și cunoaște pastilele după culoarea cutiilor” în care se află. De asemenea, David Ramona-Viorica s-a plâns de faptul că nu există un registru medical în care să fie trecute data și orele administrării medicamentelor, fișe medicale ale acestora, mulți bătrâni având boli cronice. Totodată, s-a plâns de faptul că la un număr de bătrâni de aproximativ 40 există o singură persoană care-i îngrijește, îi spală și le administrează pastilele.

„-la data de 05.03.2026, David Ramona-Viorica a afirmat că „femeile de serviciu dau medicamentele bolnavilor” și că, în niciuna din locațiile în care se află bătrâni în îngrijire, medicamentele nu sunt date bolnavilor de către asistente medicale, niciuna din femeile de serviciu, denumite în cadrul discuțiilor „îngrijitoare” nu au cunoștințe medicale și majoritatea nu știu să scrie și să citească.

„- la aceeași dată, investigatoarea autorizată în cauză a asistat la o discuție între David Ramona -Viorica și Păcală Delia–Mioara despre o eroare în administrarea medicamentației bolnavilor, în locația din comuna Incești și despre una dintre persoanele responsabile de administrarea medicamentelor, aceasta având calitatea de îngrijitoare a bolnavilor, fără studii de niciun fel în domeniul medical. Conform discuției la care a asistat, persoana respectivă nu a administrat medicamentele de seară, administrând în locul celor de seară medicamentele care trebuiau administrate dimineața. Păcală Delia-Miora a menționat că a realizat programul de lucru al îngrijitoarelor astfel încât, în fiecare tură, să existe la locația din Incești o persoană care știe să scrie și să citească, pentru a preveni administrarea eronată a medicamentelor.

– Într-o discuție, investigatoarea sub acoperire a aflat că femeile de serviciu dau medicamentele bolnavilor” și că, în niciuna din locațiile în care se află bătrâni în îngrijire, medicamentele nu sunt date bolnavilor de către asistente medicale, niciuna din femeile de serviciu, denumite în cadrul discuțiilor „îngrijitoare” nu au cunoștințe medicale și majoritatea nu știu să scrie și să citească.( proces-verbal din data de 05.03.2026);

-la data de 18.03.2026, cu prilejul evaluării beneficiarei Voicu Mirela cu dizabilități locomotorii, acesteia i-au fost prescrise perfuzii, care să fie administrate 10 zile pe lună timp de un an în scopul recuperării. Investigatoarea a menționat că aceste perfuzii nu i-au fost administrate.( proces-verbal din data de 18.03.2026);

Bolnav de schizofrenie lăsat fără tratament

În cadrul evaluării beneficiarului Bulă Andrei, persoană aflată în îngrijirea numitului Pașca Viorel-Teodor , diagnosticată cu schizofienie, persoana în cauză a declarat numitei Pietriș Alexandra, medic psihiatru, că nu i se administrează medicamente. Din discuţiile purtate între numita Petriş Alexandra şi cele două îngijitoare, numitele Claudia şi Eniko, a rezultat că acesta nu primeşte medicamentaţie. (proces-verbal din data de 24.03.2026).

– „De asemenea, în cadrul evaluării numitei Buzer Clara, îngrijitoarele au afirmat că persoanei în cauză i-a fost întrerupt tratamentul cu o săptămână în urmă, întrucât aceasta a leșinat la masă în urma administrării tratamentului, îngrijitoarele afirmând că se simte mult mai bine după întreruperea tratamentului. Ulterior, la indicaţiile ferme ale numitei Petriş Alexandra, investigatoarea sub acoperire a verificat schemele de tratament ale celor două persoane şi a observat că Bula Andrei nu are schemă de tratament. ( proces-verbal din data de 24.03.2026).

– la data de 26.03.2026, Tuţa, în calitate de îngrijitoare a anunţat că persoana aflată în grija numitului Pașca Viorel-Teodor , numitul Buda Alexandru, nu mai are cutie cu medicamente de două zile. Din discuţiile ulterioare purtate cu Manea Manuela a reieşit că într-o altă locaţie în cornuna Tinca, str. Republicii, nr.33, lipseşte de asemenea cutia cu medicamente pentru numitul Roşu Titus- Marian. De asemenea, a mai rezultat că fiecare persoană care participă la aşezarea medicamentelor în cutiile bolnavilior, resepctiv : Sabin Paşca, Estera Paşca (soţia lui Sabin Paşca); Priscăreanu Ileana ( * Prisecariu Ileana) şi inculpata Manea Manuela sunt responsabili pentru anumite case, fiecare în parte. Totodată. din discuţiile purtate cu inculpata Manea Manuela, a rezultat că persoana responsabilă de cutiile de medicamente pentru cele două persoane în cauză este numitul Sabin”, se menționează în referatul DIICOT.

Medicamente date de femeile de serviciu

Din discuţiile purtate telefonic cu David Ramona-Viorica a reieşit că în trecut aceasta a mai observat că unele persoane de la casele din responsabilitatea numitului Sabin nu au cutii cu medicamente, deşi au nevoie de medicaţie. (proces-verbal din data de 26.03.2026).

David Ramona -Viorica a afirmat că „femeile de serviciu dau medicamentele bolnavilor” și că, în niciuna din locațiile în care se află bătrâni în îngrijire, medicamentele nu sunt date bolnavilor de către asistente medicale, niciuna din femeile de serviciu, denumite în cadrul discuțiilor „îngrijitoare” nu au cunoștințe medicale și majoritatea nu știu să scrie și să citească. Atribuțiile îngrijitoarelor sunt de a hrăni bătrânii, de a se ocupa de igiena acestora, de a face curățenie în camerele lor și în spațiile comune și de a spăla și schimba lenjeriile de pat.

– din declarația martorei Xxx din data de 19 iunie 2026 a rezultat că : ”i”nițial, când vine un pacient, acesta are o schema de tratament care este menținută cu exactitate sau nu, în funcție de ce medicamente există la cabinetul dlui Pașca iar dacă sunt medicamente mai scumpe, iar asistentele consideră că ar putea exista medicamente similare, ele sunt înlocuite, însă sunt mentinute în totalitate schemele de tratament pentru binele pacienților. Orice alt necesar, de ex. “injecții nu sunt administrate, pentru că au fost administrate o perioadă în trecut, însă din câte am înțeles din discutiile cu Ramona în urma unor cercetări legate de un azil de bătrâni dintr-un alt oraș, au decis să nu mai adminstreze, fiindu-le frică să nu răspundă în cazul în care s-ar fi întâmplat ceva pacientilor. Existau pacienti care aveau nevoie de injecții (care au suferit un accident vascular cerebral, fiind necesară amdinistrarea lor.” Persoana respectivă, Voicu Mirela era într-un scaun cu rotile, nu se mai putea deplasa, însă din observațiile mele directe, aceasta a putut să își miște și mâna și piciorul drept într-un procent de 30 %. Dna Voicu Mirela era o astfel de persoană care ar fi avut nevoie de injecții, dar nu i s-au administrat. De asemenea, cu câteva zile înaintea plecării mele, a venit un bătrân cu o operație la șold, care avea și el nevoie de injecții, avea, de asemenea, aparținători, o soră și un frate, care m-au contactat ulterior pentru a mă intreba de starea pacientului, însă eu nemafiind acolo le-am explicat situația și le-am spus că ar trebuie să ia legătura cu o altă persoană, motiv pentru care am dat nr. Deliei. Sora acestuia ulterior m-a sunat sa îmi spună cât de dezamagită era de purtarea Deliei și de nepăsarea ei, spunându-i acesteia ca dacă o interesează atât de mult de fratele ei și vrea să știe dacă este bine să vină să îl ia la ea acasă.””

“(…) dar “au fost și situații în care nu s-au administrat sau s-a uitat să se administreze”. În același timp, au existat anumite discuții din care a rezultat că pentru calmarea acestor persoane care uneori deveneau violente le erau administrate la nevoie ceva medicamente, nu știu să vă zic de care, ori mai mult din ceea ce li se administra ori ceva extra.”

Spălările cu oțet, apă rece și infecțiile cu scabie!

Procurorii DIICOT susțin că probele administrate au demonstrat că persoanele preluate și adăpostite în locațiile gestionate de membrii grupului nu au beneficiat de o îngrijire eficientă și efectivă din partea personalului care își desfășura activitatea în cadrul acestor locații.

„Astfel, în pofida faptului că persoanele adăpostite au fost diagnosticate cu diverse afecțiuni, s-a constatat că unele dintre acestea nu beneficiau de minime servicii medicale (pe de o parte, din pricina lipsei personalului calificat : medici, asistenți medicali, infirmieri insuficienți raportat la nr. beneficiarilor (nr. aproximativ al acestora este de peste 400, din care aproximativ jumătate persoane cu dizabilități psihice), iar pe de altă parte, din cauza lipsei implicării active și eficiente a personalului cu atribuții pe linia de îngrijire medicală a persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate. Din materialul probator administrat până în prezent rezultă că, în cadrul locațiilor în care erau adăpostite persoanele aflate în stare de vulnerabilitate, administrarea tratamentelor medicamentoase nu se realiza în baza unei evaluări medicale reale, a unor scheme terapeutice actualizate ori a unor recomandări formulate de personal medical specializat, ci într-o manieră empirică ( au existat situații în care beneficiarii care acuzau stări de rău erau spălați cu oțet sau cu apă rece) și arbitrară ( s-au înregistrat situații în care administrarea medicamentației se realiza pe baza aprecierilor subiective ale persoanelor care deserveau beneficiarii). Astfel, medicația era administrată „după ureche”, în funcție de percepția personalului asupra stării beneficiarilor, în unele situații fără verificarea istoricului medical, a contraindicațiilor, a interacțiunilor medicamentoase sau a necesității reale a tratamentului.

Faptul că beneficiarii nu sunt îngrijiți corespunzător rezultă și din discuțiile din data de 04.09.2025 dintre Păcală Delia-Mioara și Berczeli Maria, în cadrul căreia aceasta din urmă o informează pe Păcală Delia-Mioara că a mai fost depistat un beneficiar infestat cu scabie.

“De asemenea, au fost evidențiate, cazuri de persoane vulnerabile insuficient îngrijite, care prezentau escare (într-o discuție interceptată, Berczeli Maria o anunță pe Păcală Delia-Mioara cu privire la faptul că o beneficiară are escare. Păcală Delia-Mioara cunoștea însă situația medicală a beneficiarei, precizând că aceasta are escare de cel puțin o lună de zile) , dar și cazurile beneficiarilor care prezentau amputații, dar nu au fost pansați, starea de sănătate degradându-li-se până la intrarea în stare de putrefacție :

Cercetările au relevat existența unor situații în care unii dintre bolnavi erau îngrijiți de ceilalți beneficiari, astfel cum rezultă din “ “discuția din” “data de 22.11.2025, la ora 12:31:34 purtată de David Ramona-Viorica cu Manea Manuela Viorica. Discuția acestora vizează starea de sănătate a pacientului Gândac Romeo adăpostit la casa nr. 76, Manea Manuela Viorica relatând că aceasta ”are infecție foarte mare la picior, dar faza care îi, că cineva i-o dat un ciorap, nu știu cine i-o dat un ciorap, i-o îndesat ceva, un coleg de cameră de-al lui, i-o îndesat pe picior și efectiv l-o tăiat și faza e că e atât de umflat și de roșu, e până sus și sus, mai sus de genunchi are niște pete așa roșii cumva și umflate. ”În continuare, Manea Manuela-Viorica explică că i-a făcut un ciorap compresiv bolnavului în cauză și i-a administrat antibiotic, interesându-se de doza de amoxicilină pe care i-a poate administra zilnic. Discuția de mai sus relevă nu doar faptul că persoanele adăpostite nu sunt tratate corespunzător afecțiunii și nu beneficiază de îngrijire medicală de specialitate ( *a se observa pacientului i-a fost pus ciorapul compresiv de un alt bolnav, în mod necorespunzător, întrucât i-a fost afectat piciorul), le sunt administrate antibiotic, fără să existe diagnostic și prescripție medicală, dozele de antibiotic fiind stabilite aleatoriu, în funcție de aprecierile persoanelor care se ocupă de îngrijirea acestora :

” Manea Manuela Viorica aduce în discuție și alte persoane cărora le sunt administrate medicamente în condiții similare :

“- Turcan Ion care suferă de o infecție urinară și căruia aceasta i-a administrat amoxicilină, în aceleași condiții ( fără diagnostic și fără prescripție medicală), aceasta motivând că nu mai avea alt medicament (cuminol) pentru că i l-a administrat altei persoane (MANEA MANUELA VIORICA: Are infecție urinară și-l doare când se pișă și-l ustură și-l mâncă și-l doare. I-am dat amoxicilină pentu că Cuminolul l-am dat la…/ MANEA MANUELA VIORICA: Nu mai am că l-am dat la cela de la… nici nu mai știu cui i l-am dat.).

– „o persoană de sex feminin neidentificată care are afecțiuni pulmonare” : MANEA MANUELA VIORICA: “ I-am dat, mna, la tanti aia cu plămânii, respiră mai bine deci înseamnă că-i merge, o ajută, dar și ei i-am dat dimineața și seara, e foarte slăbuță, e mărunțică tare. Mă gândesc că e suficient pentru ea.

„- o persoană de sex masculin pentru care au solicitat ambulanța;

„- Alex, “persoană despre care Manea Manuela Viorica afirmă că: Da, dar ăsta știi cum e? De câte ori m-am dus la el niciodată nu mi-o zis că-l doare ceva, că are nevoie de ceva, deci niciodată. Numa am tot insistat și ție ți-am zis și la Estera, să i se cumpere Uractiv, o perioadă mai lungă.

„De asemenea, conform proceselor-verbale întocmite de investigatoarea sub acoperire, într-una din discuțiile la care a asistat, una dintre îngrijitoare s-a apărat, susținând că pastilele care trebuiau administrate marți seara, nu mai erau și că unul dintre pacienți, „Viorel” intervine și administrează în mod frecvent pastilele în locul acesteia.

Cum a fost tratată o bolnavă de epilepsie. “No, las că i-o trece! “

În același sens, sunt și discuțiile din data de :

– 15.08.2025, ora 10:31:15, purtată de David Ramona-Viorica cu Păcală Delia, din care rezultă că agravarea stării de sănătate a unor beneficiari care prezintă iritații, context în care aceasta din urmă își exprimă nemulțumirea referitoare la îngrijirile acordate de infirmiere :

– 17.08.202, ora 21.13.52 purtată de Pașca Viorel-Teodor cu persoana notată în discuție Dănuț, aflat la postul telefonic cu numărul 0754…. Acesta din urmă îi aduce la cunoștință că o persoană de sex feminin adăpostită într-una din casele deținute de Pașca Viorel-Teodor a căzut în timp ce se afla la baie, iar aceasta, în cădere, a rupt mai multe obiecte. Pașca îi cere interlocutorului să ”pună femeia în pat și gata”, interesându-se dacă e conștientă. Aceasta îi spune că în acel moment femeia are crize de epilepsie, Pașca reacționând cu indiferență: No, las că îi trece! Bine!

“ În aceeași zi, la ora 21:18:01, cei doi au o altă discuție, în cadrul căreia Dănuț îl informează pe Pașca Vasile-Teodor, că persoana în cauză nu este bine și că are din nou crize de epilepsie. “În acest context, reacția lui Pașca este următoarea: “Amu pentru epilepsie, ce, să cheamă ambulanța?! Doar …”(se întrerupe)/: “Că i-o trece!” “Cu toate că interlocutorul insistă cu privire la starea gravă a persoanei, Pașca Viorel continuă să aibă aceeași atitudine pasivă: “„Păi o să îi treacă iar! „/„ce o fi, o fi!”

„-03.09.2025, ora 13.54.23 purtată de Berczeli Maria cu utilizatoarea nr. de apel 0773.846.670 care îi solicită să vină la Dumbrava întrucât unuia dintre beneficiari i s-a făcut rău. În cadrul acestei discuții, interlocutoarea relatează că “beneficiarul (Chiritiu) s-o îngălbenit a față, i-am pus oțăt la nas, l-am spălat pe ochi și ie aci jos.

“-03.09.2025, ora 14.54. 08, când Berczeli Maria îi solicită inculpatei David Ramona-Viorica să verifice medicamentele pe care trebuie să i le administreze beneficiarului Borghidi. Berczeli îi cere să îi spună ce medicamente să îi administreze acestuia, întrucât are momente în care amețește, împrejurare în care David recomandă betaserc. Astfel cum am precizat anterior, s-a remarcat că, cadrul activităților de îngrijire, era o practică frecventă ca medicamentele să fie administrate fără existența unor scheme terapeutice individualizate, prescrise de medic. De asemenea, nici medicația nu era organizată astfel încât să se permită identificarea exactă a tratamentului, dozelor și orelor de administrare, atât dozajul, cât și intervalul de administrare fiind stabilite în funcție de cunoștințele personalului implicat în îngrijirea bolnavilor, așa cum a rezultat din discuția de mai sus de David Ramona-Viorica. Mai mult, tot din discuția mai sus-menționată, atunci când beneficiarii relatau simptomatologie precum cefalee, amețeli, persoanele care asigurau supravegherea procedau la administrarea unor comprimate dimineața și/sau seara, în funcție de propria apreciere, fără cunoașterea exactă a diagnosticului, a tratamentului indicat ori a eventualelor contraindicații, interacțiuni medicamentoase sau reacții adverse.

În cele ce urmează, vor fi expuse pasaje de interes din discuția purtată la data de 03.09.2025:

„David Ramona-Viorica: “Da dacă aia am întrebat că am vorbit cu Delia și o zis că i-am spus la șefu, că nu i-am spus la șefu, că n-am apucat și “nici nu i-am spus că nu-s pe partea medicală, “zic că eu ascult. Încerc să dau sfaturi, dar nu dau mai departe nicio informație pentru că “nu sunt pe partea medicală” și după aia se (neinteligibil) și nu mă mai bag. Și i-o spus Delia la șeful și-o zis că ce, aia nu s-o gândit că e asta plecată? cum o cheamă?. Da zic o stai oleacă, că asta e plecată de acum, dar bolnavul a venit din dinainte. Cine l-o pasat pe ăla până o ați trimis-o pe Elena că poate (neinteligibil) bine și de asta la alta de ce nu i-a spus, e normal?

– 05.11.2025, “ discuție purtată de David Ramona-Viorica și Manea Manuela Viorica, care confirmă că, de regulă, stabilesc singure tipul de medicament pe care îl administrează benficiarilor. În discuția vizată este vorba despre un beneficiar care ”urinează cu sânge”. În momentul în care David Ramona-Viorica întreabă dacă i-a administrat Tarosin, Manea Manuela-Viorica afirmă că i-a administrat antibiotic, întrucât bolnavul a susținut că primește antibiotic în mod periodic (O zis… o mai primit antibiotic 2 luni și tăt periodic primește antibiotic, îi trece și iar îl apucă! Și iar îi trece și iar îl apucă! Îi..”).

Cu toate acestea, David Ramona-Viorica insistă ca pacientului să îi fie administrat și Tarosin, medicament despre care Manea Manuela Viorica nu deține nicio informație. (…)

Tot cu prilejul acestei discuții, se observă superficialitatea modului în care sunt tratați beneficiarii ( în cadrul discuției, Manea Manuela Viorica menționează cazul unei persoane pe care o îngrijește, precizând că îi va lua tensiunea și îi solicită părerea lui David Ramona-Viorica cu privire la ce medicament ar trebui să îi mai administreze (“MANEA MANUELA VIORICA: Și amu mă duc la pansat! Dacă e ceva sună-mă! Io te-am anunțat oricum despre el, l-am notat și am zis că atunci când vin cu mâncarea intru să îi iau și o tensiune și să îți spun ție despre el dacă să îi mai dau altceva în afară de astea sau nu).

– discuția din data de 17.09.2025, redată integral în procesul-verbal din data de 29.10.2025, în cadrul căreia Păcală Delia-Mioara îl informează pe Pașca cu privire la faptul că David Ramona-Viorica vrea să îi transmită aspecte referitoare la situația bolnavului de la Bicăcel care are piciorul putrezit, afirmând că în urma intervenției chirugicale efectuate în cauză, acestuia i-a fost amputat un picior, iar după amputare, nu a mai fost pansat și i-a putrezit acolo tot, carnea putrezâtă zice că îi dezastru.

– discuția din data de “26.02.2026”, ora 12:33:58, când David Ramona Viorica solicită intervenția serviciului de ambulanță pentru o persoană în vârstă de 78 de ani care a căzut ”la marginea patului ” cu o zi în urmă și este suspectă de fractură de col femural;

– discuția din data de “08.05.2026,” la ora 13:39:46, când MANEA MANUELA VIORICA aflată la postul telefonic cu numărul 0752122333, …………………………) căreia îi relatează că are un pacient la locația nr. 76 cu o ”rană foarte mare” pe care vrea să îl trimită la spital. În cadrul discuției, Manea Manuela Viorica face o serie de afirmații care reflectă starea gravă în care se află beneficiarul …

Rezultă astfel că personalul desemnat pentru îngrijirea beneficiarilor manifestă o conduită constant neglijentă în gestionarea tratamentelor, existând situații repetate în care medicația nu era administrată la timp, era omisă integral sau stocurile de medicamente se epuizau fără să se întreprindă demersuri pentru reînnoirea acestora. De asemenea, aceeași conduită neglijentă este manifestată șți în privința tratării rănilor (bolnavii nu sunt pansați frecvent, rănile nu sunt curățate, ajungând la infectare, putrefacție și, în cazuri frecvente, la infestarea cu viermi)”.