Discuțiile de taină din ședința de la Tribunalul București în cazul prelungirii arestării lui Călin Georgescu. Procurorul prezintă noi declarații de martori și motivele pentru care fostul candidat la președinție ar trebui ținut după gratii

Publicat: 26 10. 2026, 11:47
Actualizat: 26 10. 2026, 11:48
Călin Georgescu, liber la ieșirea din Tribunalul București - 22 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax

Un judecător de drepturi și libertăți ascultă, în aceste momente, pledoariile procurorului DIICOT și ale avocaților lui Călin Georgescu și Ionel Rusen, urmând ca mai apoi să se retragă în deliberare, pentru a decide cu privire la prelungirea măsurii arestării preventive în cazul celor doi sau a unor eventuale alte măsuri mai blânde.

Gândul a reușit să obțină date relevante din cele ce se discută în aceste momente în sala de judecată, respectiv motivele concrete pentru care DIICOT consideră că trebuie prelungită măsura arestării preventive.

 Loading ...

Georgescu, un inculpat „insistent” în comportament

Astfel, în fața judecătorului Claudiu Corobană de la Tribunalul București, magistratul DIICOT explică faptul că trebuie să aibă în vedere presupusele fapte ale lui Călin Georgescu care imediat după lăsarea sa în libertate sub control judiciar a înțeles să insiste în comportamentul pretins infracțional, după ce a cerut scanarea vilei sale pentru dispozitive de ascultare și filmare, caz în care, a fost pus sub acuzare într-un nou dosar penal.

Concret, transmit sursele noastre judiciare, procurorul DIICOT ar fi spus în fața instanței că „existența acestui nou dosar este pertinentă în evaluarea riscului de reiterare a comportamentului infracțional, întrucât indică faptul că măsura preventivă neprivativă de libertate anterior dispusă nu a fost suficientă pentru prevenirea săvârșirii unor noi fapte prevăzute de legea penală”.

Prin urmare, ar mai fi spus acesta, „în astfel de condiții, există dovada certă că un comportament antisocial a devenit o obișnuință și încălcarea din nou a normelor de conviețuire socială rămâne doar o chestiune de timp dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, motiv pentru care arestarea preventivă este singura în măsură să satisfacă administrarea corectă și eficientă a justiției penale, precum și împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni”.

Lipsa unei măsuri preventive privative de libertate, ar fi mai fi arătat procurorul DIICOT, „poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților Georgescu și Rusen în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați”.

„Elementele probatorii susțin concluzia că riscul săvârșirii unor noi infracțiuni persistă, iar măsurile preventive mai puțin restrictive nu sunt apte să asigure în mod efectiv realizarea scopurilor prevăzute de lege, se justifică aprecierea că privarea de libertate rămâne necesară și proporțională”, ar mai fi arătat magistratul Direcției.

Martori ar fi început să vorbească

Procurorul ar mai arăta în sala de judecată și fragmente relevante din ultimele declarații de martori obținute de anchetatori în perioada de o lună de când Georgescu se află după gratii.

Astfel, ar fi arătat magistratul, ar fi fost audiat afaceristul care la cererea lui Călin Georgescu ar fi încercat să preia afacerile familiei Leu, astfel încât să se acopere suma de 1,1 milioane de euro livrată de afacerist pentru obținerea liniei de creditare de milioane de euro și pentru demararea afacerilor cu metale prețioase.

Bărbatul le-ar fi povestit anchetatorilor DIICOT că la rugămintea lui Călin Georgescu a inițiat acele demersuri în sfera afacerilor cu familia Leu dar că ele nu s-au concretizat.

Astfel, ar fi explicat magistratul DIICOT în sală, în 8 octombrie ar fi fost audiat Samuil Petroi, zis Sami, care la întrebarea „ ați încercat să interveniți pe lângă Liviu Răzvan Leu pentru stingerea prejudiciului ce i s-a creat în cuantum de 1.100.000 euro?” ar fi răspuns faptul că în jumătatea anului 2022, la rugămintea lui Georgescu s-ar fi deplasat cu încă un bărbat, pentru o eventuală achiziție a grupului de firme a lui Liviu Leu.

„S-au deplasat în mun. București, la mall Băneasca unde s-au întâlnit cu Leu junior, Leu senior și cu Călin Georgescu, unde au discutat despre o eventuală a achiziție a firmelor de către cetățeanul maghiar împreună cu un asociat al său din Marea Britanie, a cărui nume nu-l cunoaște.

Familia Leu le-a prezentat situația firmelor în termen general. Potențialul cumpărător și-a exprimat dorința de a cumpăra în momentul în care va obține finanțarea de la o instituție din Marea Britanie, însă nu s-a concretizat.

Bărbatul i-a spus lui Georgescu apoi că nu se va realiza achiziția de la familia Leu, acesta doar i-a pus în contact cu vânzătorii. Anterior acestei întâlniri, Georgescu i-a povestit puțin despre ceea ce se întâmplase, respectiv că Răzvan Leu a intenționat să accese o linie de credit din străinătate prin intermediul unei societăți, ajutat de Ionel Rusen și că acesta nu are nicio implicare, aspecte pe care martorul le-a crezut”, ar fi explicat procurorul DIICOT în fața judecătorului Corobană.

Se cer încă 30 de zile la „beciul domnesc” pentru Georgescu și Rusen

Tribunalul București ia, luni, în discuție propunerea anchetatorilor DIICOT de prelungire cu 30 de zile a măsurii arestării preventive în cazul fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, și a omului de afaceri Ionel Rusen, în dosarul în care cei doi sunt cercetați pentru constituirea sau inițierea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Decizia de luni a instanței nu este definitivă, iar în cazul unor contestații cazul va ajunge din nou la Curtea de Apel București.

Curtea a opinat că se impune menținerea arestării

Judecătorii Curții de Apel București au desființat, vineri, în totalitate hotărârea Tribunalului București și au respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de fostul candidat la alegerile prezidențiale privind înlocuirea măsurii preventive, din arest preventiv în arest la domiciliu.

Potrivit minutei instanței: „Admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București – Secția I Penală.

Desființează în totalitate încheierea contestată și, pe fond, rejudecând:

Respinge ca neîntemeiată cererea intimatului-inculpat de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. (…).

Definitivă.”

Judecătorii nu au ajuns inițial la un acord

Decizia a fost pronunțată după ce cei doi magistrați din completul Curții de Apel București nu au reușit să ajungă la o soluție comună privind măsura preventivă aplicată lui Călin Georgescu. În aceste condiții, a fost necesară constituirea unui complet de divergență, prin participarea unui al treilea judecător.

Pe 13 octombrie, Tribunalul București admisese solicitarea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestării preventive cu arestul la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile. Hotărârea nu era definitivă și a fost contestată de procurorii DIICOT.

Prin soluția pronunțată vineri, instanța superioară a dat câștig de cauză procurorilor, astfel că fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne în arest preventiv.

Dosarul în care este cercetat Călin Georgescu

Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie 2026, într-un dosar instrumentat de DIICOT, în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat.

Ancheta vizează o presupusă înșelăciune în urma căreia un om de afaceri ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro, în contextul unei afaceri care presupunea obținerea unei finanțări pentru tranzacții cu metale prețioase.

Decizia Curții de Apel București privește exclusiv măsura preventivă și nu reprezintă o soluție asupra vinovăției. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție.