Judecătoarea Claudia Cipariu, la un pas de judecată, pentru lentoarea motivării deciziilor. CAB a dat undă verde începerii procesului și a validat ancheta PICCJ

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București (CAB) care a analizat dosarul de abuz în serviciu a judecătoarei Claudia Cipariu de la Tribunalul București, a respins toate cererile și excepțiile apărării acesteia și a stabilit începerea judecării magistratului.

Decizia de miercuri nu este definitivă astfel că ea poate fi contestată, caz în care dosarul va ajunge în atenția instanței supreme.

„Respinge ca neîntemeiate cererile şi excepţiile invocate de părţile civile L A şi H A în cauză. În baza art. 346 alin. 2 cod procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 48/76/P/2024 din data de 11.09.2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privind pe inculpata Cipariu Monica Claudia.

Dispune începerea judecății cauzei privind pe inculpata Cipariu Monica-Claudia.

Prezenta încheiere se va comunica de îndată părților şi procurorului, conform art. 345 alin. 2 cod procedură penală.

Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunțată în camera de consiliu”, se arată în minuta deciziei CAB.

Greșelile magistratului

Judecătoarea Claudia Monica Cipariu este acuzată că nu a respectat prevederile normelor de procedură penală și a omis să redacteze în decursul a mai bine de patru ani o sentință penală pronunțată la 1 septembrie 2020, nerespectând cu bună știință termenul de 30 de zile prevăzut în Codul de procedură penală, conform unui comunicat de presă transmis în octombrie 2025 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

“Prin acest comportament a fost împiedicată tragerea la răspundere penală, începând de la 1 octombrie 2020 și până în prezent, a patru inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat”, se mai arată în comunicatul de presă.

Cele patru persoane condamnate în dosar au primit pedepse între 5 şi 12 ani de închisoare. Inculpaţii au stat în arest preventiv până la 17 ianuarie 2020, fiind ulterior lăsaţi liberi. Din acel moment şi până în prezent, unul dintre ei a comis mai multe infracțiuni de furt, fiind condamnat în alte două cauze penale.

Conform comunicatului de presă, judecătoarea, “care ar fi omis cu rea-credinţă redactarea hotărârii”, ar fi afectat grav dreptul a două persoane vătămate la soluţionarea cauzei.

Ce acuză procurorii

PICCJ a anunțat public că procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată a unei inculpate, având calitatea de judecător la o instanță din București, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de abuz în serviciu.

Din rechizitoriul întocmit în cauză rezultă că inculpata nu a respectat prevederile normelor de procedură penală și a omis să redacteze în decursul a mai bine de patru ani o sentință penală pronunțată pe 1 septembrie.2020, nerespectând cu bună știință termenul de 30 de zile prevăzut de art. 406 alin. 3 Cod procedură penală, încălcând astfel prevederile art. 8 din Codul de procedură penală.

Prin acest comportament a fost împiedicată tragerea la răspundere penală, începând de la 1 octombrie 2020 și până în prezent, a patru inculpați pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, în stare de recidivă postexecutorie.

După cum reiese din rechizitoriu, faptele inculpatei, care ar fi omis cu rea-credință redactarea hotărârii, deși a fost sancționată disciplinar pentru săvârșirea abaterii disciplinare de „neredactarea hotărârilor judecătorești, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege”, prevăzută în Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ar fi afectat grav dreptul a două persoane vătămate la soluţionarea cauzei cu celeritate şi într-un termen rezonabil, drept prevăzut art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului, art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și art. 20 din Constituția României.

Menționăm că prin sentința penală menționată, aflată și în prezent în curs de redactare, magistratul judecător a dispus condamnarea celor patru inculpați din dosarul ce făcea obiectul judecății cu pedepse între 5 și 12 ani de închisoare.

Aceștia s-au aflat sub măsura arestării preventive, a arestului la domiciliu și ulterior a controlului judiciar până la data de 17.01.2020, ulterior fiind lăsați liberi. După această dată, unul dintre inculpați a comis mai multe infracțiuni de furt, fiind condamnat în două cauze penale.

Rechizitoriul a fost transmis Curții de Apel București, instanţă competentă să judece cauza în fond.