Judecătorii militari au RESPINS cererea de rejudecare a procesului soților Ceaușescu. Motivarea oamenilor legii într-un proces istoric
Judecătorii militari au respins, în urmă cu puțin timp, cererea de rejudecare a procesului prin care soții Elena și Nicolae Ceaușescu au fost condamnați la moarte în decembrie 1989. Cuplul care a condus România comunistă a fost executat chiar în ziua de Crăciun.
La 35 de ani de la uciderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu, care a guvernat România comunistă, profesorul Mircea Oprean (ginerele moștenitor) a contestat legalitatea sentinţei nr. 1/25.12.1989, pronunţată de un Tribunal Militar Extraordinar, considerând că aceasta a fost dispusă în lipsa oricăror probe și cu încălcarea procedurii penale.
Ginerele soților Ceaușescu consideră că socrii săi au fost executați fără să li se respecte drepturile
Mircea Oprean a fost căsătorit cu Zoe Ceaușescu, fiica lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu. El a arătat în fața unei instanțe militare că socrii săi au fost executați, la Târgoviște, în ziua de Crăciun a anului 1989, fără să beneficieze de dreptul de apel.
În 24 iulie 2024, Mircea Oprean a depus o acțiune la Curtea Militară de Apel cerând reluarea procesului soților Ceaușescu. Judecătorii militari și-au declinat competența către instanța civilă, la începutul acestui an ICCJ arbitrând conflictul ivit. Instanța a apreciat că magistrații Curții Militare sunt cei îndreptățiți să soluționeze dosarul. Astfel, după 3 înfățișări, judecătorii au hotărât azi, 15 octombrie, să respingă solicitarea de rejudecare a procesului soților Ceaușescu, au declarat surse judiciare în exclusivitate pentru MEDIAFAX.
”I. În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul Oprean Mircea – Ioan privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a disp. art.409 Cod procedură penală. Cu recurs în 48 de ore de la pronunțare.
II. Respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul Oprean Ioan – Mircea împotriva sentinței penale nr.1 din data de 25 decembrie 1989, a Tribunalului Militar Teritorial București, pronunțată în dosarul nr.1/753/1989. Conform art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă petentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia Curții Militare, prezentată în premieră de MEDIAFAX.
Decizia ICCJ
Filmul procesului soților Ceaușescu
Într-un demers separat, tot pe 24 iulie 202, și la aceeași Curte Militară de Apel, Mircea Oprean (foto) a mai înaintat, în nume propriu și în numele apelanților intimați-inculpați Nicolae și Elena Ceaușescu, o altă cerere, de data aceasta de reconstituire a dosarului nr.1/1989 al Tribunalului Militar Excepţional.
Ginerele soților Ceaușescu a arătat că dosarul socrilor săi a dispărut imediat după redactarea sentinței pronunțate de judecătorul Gică Popa, la începutul lunii ianuarie 1990.
Capetele de acuzare la adresa cuplului dictatorial
Procesul celor doi soți a început pe 25 decembrie 1989, la ora 13:20 și s-a încheiat în jurul orei 14:40, într-o cameră din garnizoana unei unități militare din Târgoviște.
Nostalgicii s-au strâns la mormântul lui Nicolae Ceaușescu pentru a-l comemora, pe 26 ianuarie 2025 / GÂNDUL
Capetele de acuzare la adresa cuplului dictatorial au fost:
• Genocid – peste 60.000 victime;
• Subminarea puterii de stat prin organizarea de acțiuni armate împotriva poporului și a puterii de stat. Infracțiunea de distrugere a bunurilor obștești, prin distrugerea și avarierea unor clădiri, explozii în orașe etc;
• Subminarea economiei naționale;
• Încercarea de a fugi din țară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari depuse la bănci în străinătate.
Care este adevărata miză a procesului
Cu privire la aceste acuzații, ginerele soților Ceaușescu că acestea nu au fost probate. În plus, Tribunalul Extraordinar întrunit atunci a încălcat mai multe acte procedurale, respectiv:
- lipsa unui act de sesizare și neînregistrarea acestuia,
- necomunicarea către inculpați a actului de sesizare,
- neefectuarea urmăririi penale și a expertizei psihiatrice în timpul urmăririi penale,
- nefixarea termenului de judecată,
- imposibilitatea alegerii apărătorilor,
- nerespectarea termenului de declarare a recursului și nejudecarea acestuia.
În opinia profesorului Oprean, menționează că legislația în vigoare nu permitea aplicarea pedepsei cu moartea la mai puțin de 10 zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a verdictului de condamnare la pedeapsa capitală.
Mircea Oprean ar avea interese pecuniare, explică istoricul Alexandru Groza
Imediat după ce ginerele soților Ceaușescu a inițiat acest proces, istoricul Alexandru Groza a explicat pentru TVRInfo că adevărata miză din spatele acestui demers este dobândirea bunurilor familiei Ceaușescu: ”E vorba de un motiv pecuniar. Necesitatea de a reintra în posesia bunurilor avute de familia Ceaușescu la momentul din 1989”.
Mircea Oprean a admis că există o astfel de motivație financiară: ”Mai am tablouri, tablouri chiar valoroase, pe care procuratura a zis că alea sunt din infracțiune. Alea pe care mi le-a dat nu sunt din infracțiune. Nu știu cum și-a dat seama”.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI