Parchetul European anchetează o fraudă cu fonduri europene în Vrancea. Banii ar fi trebuit să meargă către tinerii defavorizați
Parchetul European (EPPO) a început o nouă anchetă în România despre un caz de fraudă cu fonduri europene ce trebuiau să sprijine tinerii defavorizați. Marți, anchetatorii au făcut 25 de percheziții în Focșani și în județul Vrancea la locuințele și birourile unor persoane suspectate că ar fi obținut ilegal bani de la Uniune. Opt persoane au fost conduse la sediul EPPO din Iași pentru a li se comunica oficial că sunt suspecți într-un dosar de fraudă.
Ancheta se referă la un proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman. Banii ar fi trebuit să ajute tineri defavorizați să-și pornească afaceri, dar procurorii spun că ar fi ajuns în alte buzunare.
Potrivit comunicatelor oficiale, grupul suspect ar fi pus la punct o schemă prin care au înființat zece firme pe numele unor tineri cu resurse limitate, doar ca să obțină subvenții de la Uniunea Europeană. Documentele prezentate autorităților ar fi fost false. Se vorbește despre contracte și plăți care nu s-ar fi realizat niciodată.
Ca măsuri imediate, anchetatorii au confiscat proprietăți și terenuri în valoare de aproximativ 300.000 de euro, iar conturile bancare ale suspecților au fost blocate.
Acest nou caz nu este singurul în care EPPO intervine în România. În ultimul an, instituția a început mai multe investigații pentru fraudă cu fonduri europene în diverse domenii, de la irigații până la programe pentru tinerii antreprenori.
10 tineri defavorizați erau în acte patroni de fabrici
Conform probelor, suspecții controlau o rețea de zece întreprinderi înființate pe numele unor tineri defavorizați pentru a obține în mod fraudulos subvenții europene.
Zece tineri, cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani, cu condiții de viață precare și un nivel scăzut de școlarizare, au fost identificați și coordonați pentru a participa la cursuri de antreprenoriat și pentru a înființa oficial companii. Aceste companii au semnat apoi contracte de subvenționare cu un partener de proiect, o mare companie din Focșani, în timp ce tinerii fondatori nu erau în mare parte conștienți de natura pur formală a afacerilor.
Pentru a crea o aparență de legalitate, au fost întocmite documente false care să ateste activități economice care nu au avut loc niciodată, inclusiv plăți fictive către angajați, achiziții fictive și contracte de închiriere false, ceea ce a permis grupului să acceseze în mod abuziv fondurile europene.
RECOMANDAREA AUTORULUI