Casa Ghica-Grădișteanu, MINUNEA arhitecturală și istorică de pe Calea Victoriei

Grădiștenii erau o familie înrudită cu toată nobilimea din Țara Românească și Moldova, afirma Neagu Djuvara, ultimul descendent pe linie maternă al acestei familii, în cartea sa Ce au fost „boierii mari” în Țara Românească? Saga Grădiștenilor (Editura Humanitas, 2011). Familia Grădiștenilor provenea din zona Grădiștea (județul Giurgiu de astăzi) și de-a lungul timpului, membrii ei au deținut funcții înalte, dregătorești. Imobilul situat la intersecția actualelor străzi Nicolae Iorga și Calea Victoriei a fost construit în 1884, la cererea boierului Constantin Ionaș Grădișteanu. 

Planul casei a fost realizat de către Jules Berthet, un arhitect francez născut în Elveția, iar construcția a fost supervizată de arhitectul francez Louis Blanc, care a mai ridicat în București nenumărate clădiri, precum Institutul de Bacteriologie Victor Babeș, Casa Ion Lahovary sau Casa Nicolae Filipescu. Deoarece nu aveau copii, soții Grădișteanu au lăsat casa moștenire Mariei Grădișteanu, sora lui Constantin, căsătorită cu Scarlat Ghica. Căsătoria dintre cei doi a dat și denumirea casei din prezent, Ghica-Grădișteanu. În perioada 1895-1898, imobilul suferă transformări, conform volumului „Cronologia Bucureștilor”, scris de Gheorghe Parusi (Editura Compania, 2007).Tot din aceeași operă aflăm că imobilul a fost îmbogățit la interior cu decorațiuni cu o valoare inestimabilă, iar la exterior a fost păstrat planul lui Berthet. În urmă restaurării, au apărut plafoane casetate și pictate, lambriuri, scări interioare monumentale și vitralii.

Citiți continuarea pe Descoperă.ro