Ce afecțiune poate declanșa consumul excesiv de alcool

Deși poate apărea la orice os, necroza avasculară este cel mai des întâlnită la nivelul articulației șoldului, o incidență mare regăsindu-se și în zona genunchiului sau a umărului. Aproape 90% din cei care sunt diagnosticați cu osteonecroză dezvoltă această afecțiune la nivelul capului femural, iar 3% vor suferi de aceeași problemă la două articulații importante ale corpului, de obicei în combinația șold-genunchi. „Pentru a putea trata eficient această afecțiune gravă, trebuie să identificăm factorii favorizanți. De cele mai multe ori, aceștia sunt descoperiți în istoricul medical al pacientului. Prezentul ne înfățișează un tablou complex și, din păcate, destul de avansat din punct de vedere medical, din cauza faptului că simptomele apar destul de târziu, iar vizita la medic are loc atunci când durerile devin evidente. De obicei, osteonecroza apare în zonele slab vascularizate”, precizează medicul ortoped Vlad Predescu.

Statisticile arată faptul că, din păcate, aproape 50% din pacienții cu necroză avasculară poziționată la nivelul șoldului vor suferi de afectare severă a articulației, deteriorare care necesită un tratament chirurgical în aproximativ trei ani din momentul diagnosticării. „Fără un tratament medical adecvat, capul femural se distruge iremediabil în aproximativ doi ani din momentul în care s-a instalat durerea la nivelul articulației”, mai spune medicul Predescu.

Prevenția în acest caz este oarecum dificil de realizat, în condițiile în care nu se poate spune cu exactitate care este cauza acestei afecțiuni. ”Totuși, dacă factorii favorizanți sunt eliminați sau atent monitorizați, există șanse mari ca necroza să nu se instaleze. Din acest motiv, tratamentele cu corticosteriozi trebuie luate numai sub îndrumarea medicului și numai în perioadele prescrise de acesta. De asemenea, consumul de alcool trebuie să rămână în limite rezonabile, iar fumatul complet eliminat”, adaugă medicul Vlad Predescu.

În fazele incipiente, tratamentul este medicamentos, cu scopul de a reporni vascularizarea în zona afectată. ”De obicei, acest tratament poate fi corelat cu unul preventiv, ce constă în menajarea articulației afectate și evitarea efortului pe o perioadă de câteva luni. În fazele ceva mai avansate (gradul I sau II), intervine tratamentul chirurgical ””, concluzionează Predescu.