Ce alimente protejează creierul

Publicat: 13 06. 2016, 18:37

Somonul. Creierul nostru este compus în mare parte din grăsime, care este folosită ca o componentă a membranelor biologice ale neuronilor. Principala funcție a acestei grăsimi este să protejeze neuronii și să ajute la crearea de noi conexiuni între celule. Grăsimea din creier este una bogată în acizi grași ca omega 3, air pentru acestea somonul este una dintre cele mai bune surse.  Universitatea din Maryland (SUA) a realizat un studiu care arată că acizii grași omega-3 sunt utili și pentru a reduce  riscul de boli cardiovasculare, pentru îmbunătățirea memoriei și a performanțelor cognitive și luptă împotriva depresiei.

Pe locul doi se sitează fructele de pădure. Îmbătrânirea cerebrală este cauzată de procesul de oxidare a neuronilor, cauzat de radicalii liberi. Afinele, murele sau zmeura au o concentrație mare de antioxidanți, care luptă împotriva radicalilor liberi și stimulează activitatea cerebrală. Antioxidanții sunt una dintre puținele substanțe pe care corpul uman nu le produce, din acest motiv fiind necesar să ne aprovizionăm cu ei, din alimente. 

Sfecla roșie ajută și ea prevenirea bolilor degenerative. Astfel, conform unui alt studiu realziat de Universitatea Wake Forest din Statele Unite ale Americii și publicat pe site-ul revistei științifice „Nitric Oxide – Biology and Chemistry”, sfecla roșie este bogată în nitrați naturali, facilitând fluxul de sânge care alimentează creierul. Consumul  zilnic de sfeclă roșie ajută la îmbunătățirea fluxului sanguin în creier.  Totodată sfecla roșie este una din legumele cele mai bogate în antioxidanți, compuși care protejează organismul de radicalii liberi, informează passeportsante.net

 

 

Uleiul de măsline își auce și el aportul la prevenirea demenței sau a Alzheimerului. Acest lucru a fost releifat printr-un studiu realizat  în anul 2015 de o echipă de cercetători de la Universitatea  din Chicago. Cercetătorii au finalizat în urma cercetării  un plan anti-Alzheimer, care reduce cu 53% și  riscul de a dezvolta alte  forme de demență. Planul, numit și dieta MIND, combină dieta mediteraneană cu una menită să  să prevină bolile cardiace. În urma acestei combinații specialiștii au obținut  o listă cu zece grupe de alimente sănătoase pentru creier printre care se numără și uleiul de măsline extravirgin. Efevtul benefic al acestuia  este dat de polifenolii prezenți în uleiul de măsline cresc capacitatea de învățare și au efecte benefice asupra memoriei.

Un alt aliment cu reale proprietăți medicale este și spanacul. Acesta și varza creață se află printre legumele cu cele mai puternice efecte anti-îmbătrânire. Calitățile lor vin de la faptul că  sunt bogate în acid folic (vitamina B9) și vitamina B 6. Aceste două vitamine protejează creierul și  impiedică apariția bolii Alzheimer, potrivit rezultatelor unui studiu publicat în martie 2013 și intitulat „Prevenirea atrofierii materiei cenușii,  legată de boala Alzheimer, prin tratament cu vitamina B”.

Siropul de arțar se regăsește și el printre alimentele care ajută la regenerarea creierului uman. Este concluzia unui studiu publicat în luna martie 2016 și prezentat la reuniunea  anuală a American Chemical Society, care  demonstrează avantajele siropului de arțar pentru creier. Consumul acestuia protejează celulele nervoase de efectele nocive ale trecerii timpului. Siropul de arțar conține peste o sută de substanțe nutritive benefice pentru creier. „Știm deja ca siropul de arțar are peste o sută de compuși bioactivi, dintre care unii au proprietăți antiinflamatorii”, a declarat președintele Federației producătorilor de sirop de arțar din Quebec, Canada. 

Cercetătorii sunt de părere că ingredientul-cheie al siropului de arțar este concentrația sa bogată de fenoli. Compușii fenolici care se găsesc în plante au efecte actioxidante puternice. Resveratrolul este un alt tip de compus fenolic cunoscut pentru efectele sale neuroprotectoare. „Acum, studiile arată că siropul de arțar din Canada are efecte neuroprotectoare similare cu resveratrolul, un compus care se găsește în vinul roșu”, a spus dr. Navindra P. Seeram.