De ce oamenii foarte inteligenți nu doresc să interacționeze prea mult cu prietenii

Concluziile studiului sunt cât se poate de firești însă cei doi psihologi au consatat că acestea nu sunt valabile și la oamenii foarte inteligenți. Din contră. „Efectul densității populației asupra satisfacției personale a fost de două ori mai mare la persoanele cu un IQ scăzut decât la cele cu IQ ridicat…Oamenii mai inteligenți au fost mai puțin satisfăcuți cu viața lor când și-au văzut prietenii mai des”, scriu cercetătorii. Astfel, se pare că oamenii foarte inteligenți se simt mai bine când își văd mai rar prietenii și apropiații.

Motivul acestei atitudini poate fi explicat prin nevoia de concentrare „asupra obiectivelor profesionale sau artistice”. Psihologii caută o explicație prin teoria numită „fericire în savană”, care compară viața modernă cu cea a strămoșilor noștri. „Satisfacția personală a oamenilor nu este afectată doar de actualele efecte ale unei situații date, ci și de consecințele ancestrale ale unei situații”, afirmă autorii studiului.

Dacă în perioada când oamenii erau culegători și vânători, prietenia era o necesitate, o problemă de supraviețuire, în timp de astăzi, cei care au un IQ ridicat preferă să se debaraseze de aceste interacțiuni „inutile” pentru a se dedica unor obiective mai ambițioase.