În septembrie 2023, seismometrele din toată lumea au detectat un semnal neobișnuit, care s-a repetat la fiecare 92 de secunde, timp de 9 zile. Oamenii de știință nu au reușit inițial să identifice sursa vibrațiilor

În septembrie 2023, un semnal seismic bizar a fost înregistrat timp de 9 zile de senzori din întreaga lume, scrie Futura Sciences.

Vibrațiile se repetau la fiecare 92 de secunde și au declanșat o amplă investigație internațională.

Oamenii de știință nu au reușit inițial să identifice sursa lor.

Semnalul provenea dintr-un fiord izolat din estul Groenlandei, unde o alunecare masivă de teren provocase un tsunami.

REACȚIEMinistrul de Interne laudă comportamentul protestatarilor de la manifestația pentru Călin Georgescu: ”Au dat o lecție de civilizație și de respect pentru democrație”

19:38

FLASH NEWSPremieră pentru locatarii unui bloc cu 4 etaje din România. Au început lucrările pentru construcția primului lift exterior. La cât ajunge investiția

19:29

Apa a rămas în mișcare timp de mai multe zile, lovindu-se în mod repetat de pereții stâncoși ai fiordului groenlandez.

Valurile au atins o înălțime medie de aproximativ 60 de metri de-a lungul unei porțiuni de 10 kilometri din fiord, potrivit cercetătorului Kristian Svennevig, autorul principal al unui studiu publicat în revista Science.

O a doua alunecare de teren, mai mică, s-a produs în aceeași zonă pe 11 octombrie.

Cum a apărut semnalul neobișnuit detectat în întreaga lume

Mai mulți cercetători au colaborat pentru a investiga fenomenul.

Angela Carillo-Ponce, care făcea parte din grupul de lucru, a analizat forma fiordului și a descoperit că aceasta a împiedicat apa să se retragă în larg.

Din cauza unei curbe abrupte aflate în apropierea ieșirii din fiord, valul a rămas „captiv” în interior și a început să se declanșeze înainte și înapoi.

Fenomenul este denumit „seișă” și apare atunci când apa dintr-un bazin închis sau parțial închis oscilează în mod repetat, asemenei apei dintr-un vas mișcat dintr-un parte în alta.

La fiecare mișcare, apa lovea pereții stâncoși ai fiordului și genera vibrații care se propagau prin scoarța Pământului.

Așa a apărut semnalul seismic detectat la mii de kilometri distanță, care se repeta la intervale regulate de 92 de secunde.

Inițial, oamenii de știință au încercat să înțeleagă fenomenul cu ajutorul datelor extrase de stațiile seismice de pe uscat.

Apoi au obținut și dovezi directe cu ajutorul satelitului SWOT, care a surprins imagini radar ale suprafeței apei.

Într-un studiu publicat în revista Natura Communications, savantul Thomas Monahan a folosit aceste date pentru a analiza mișcarea apei în fiord.

Măsurătorilor au relevat că suprafața apei avea diferențe de nivel de până la 2 metri și își schimba înclinarea la fiecare oscilație.

Echipa a comparat imaginile din satelit cu datele seismice înregistrate în Alert, Canada, și a estimat că amplitudinea inițială a valului a fost de 8 metri.

Ulterior, după ce au analizat și datele meteo, cercetătorii au concluzionat că mișcarea apei nu a fost provocată nici de vânt, nici de schimbările nivelului mării.

Conform rezultatelor studiului, subțierea progresivă a ghețarului la poalele muntelui a fost principalul factor care a dus la prăbușire.

Sursa foto: NASA / Capturi YTBn (foto caracter ilustrativ)