De unde are Coreea de Nord bani pentru testele nucleare? Secretele Biroului 39, mina de aur a lui Kim Jong Un
Secretul financiar al nomenclaturii nord-coreene ar fi Biroul 39 care se află în sediul partidului și unde s-ar afla depozitate sume imense de bani pentru care estimpările merg de la 3-4 miliarde de dolari până la câteva zeci.
Kim Kwang Jin, fost finanțist al regimului nord-coreean, explică acest sistem unic în lume. Coreea de Nord are o economie națională și o alta, paralelă- așa numită „economie a curții regale” -, care e controlată de liderul suprem. De acolo vin banii pentru traiul luxos al nomenclaturii și – cel mai important – banii pentru programele militare, scrie TVR.
De Biroul 39 s-ar ocupa direct chiar sora lui Kim Jong Un, scrie presa asiatică. Biroul 39 are diverse firme-paravan în străinătate. În Macao, de exemplu, unde aveau cel puțin două sedii. Între timp, au fost închise și mutate. Unul era pentru tranzacțiile cu armament. Armele nord-coreene plecau spre Vietnam, Myanmar, Africa, Iran, Siria.
Biroul 39 face toate tranzacțiile cu bani gheață, niciodată prin tranzacții bancare, pentru a se pierde orice urmă, mai scrie TVR.
Statele Unite au cerut în mod oficial, sâmbătă, Consiliului de Securitate al ONU să organizeze în data de 11 septembrie un vot asupra unui proiect de rezoluție care impune sancțiuni noi împotriva Coreei de Nord, ca răspuns la cel de-al șaselea test nuclear al Phenianului, relatează agenția Yonhap.
Misiunea americană la Organizația Națiunilor Unite a lansat o declarație în acest sens. Potrivit proiectui de rezoluție, Statele Unite vor să impună un embargo asupra exporturilor de produse petroliere și textile către Coreea de Nord și să interzică angajarea muncitorilor nord-coreeni în străinătate.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a precizat că un astfel de vot ar putea fi „puțin prematur”. China, principalul aliat economic al Coreei de Nord, a fost de acord ca ONU să ia măsuri suplimentare împotriva regimului de la Phenian, după ultimul test nuclear.
Noul proiect de rezoluție ar interzice exporturile de țiței, petrol condensat, produse petroliere rafinate și gaze lichefiate către Coreea de Nord.
China furnizează cele mai multe produse petroliere pentru Coreea de Nord. Potrivit datelor sud-coreenilor, Beijingul furnizează anual aproximativ 500.000 de tone de țiței. De asemenea, exporturile rusești de petrol către Coreea de Nord sunt de aproximativ 40.000 de tone pe an.
Totodată, noul proiect de rezoluție ar impune interzicerea completă a angajării și plății muncitorilor din Coreeade Nord în străinătate. Unii diplomați estimează că între 60.000 și 100.000 de nord-coreeni lucrează în afara granițelor.
Produsele textile reprezintă a doua cea mai importantă sursă de export a Coreei de Nord, după cărbune și alte produse minerale, în valoare totală de 752 milioane de dolari. Aproape 80% dintre exporturile de textile au fost către China.
O rezoluție ONU necesită nouă voturi în favoare și niciun veto din partea Statelor Unite, Marii Britanii, Franței, Rusiei sau Chinei. Începând cu anul 2006, Consiliul de Securitate a adoptat în unanimitate opt rezoluții prin care a sancționat Coreea de Nord în legătură cu programele sale de rachete balistice și nucleare.