FLORII. Ce tradiții și obiceiuri sunt de FLORII, cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele

FLORII. Creștinii ortodocși prăznuiesc, duminică, Floriile, sărbătoarea care deschide săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paște, așa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post. În duminica a șasea din postul Paștelui, cunoscută în popor și ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătorește intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii orașului și întâmpinat cu frunze de palmier, și fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori.

FLORII. În seara din ajunul Floriilor se organizează un pelerinaj sau o procesiune, care pornește de la o biserică și se sfârșește la o alta, în amintirea ieșirii oamenilor în întâmpinarea Domnului, pe drumul său spre Ierusalim. Pelerinajul are și rolul binecuvântării orașului.

FLORII. Duminica Floriilor este și prilej de a-i sărbători pe cei care poartă nume de flori, cum ar fi Florin, Viorel, Viorica, Brândușa, Lăcrămioara ori Margareta.

FLORII. De Florii, atenția comunității tradiționale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renașterea vegetației. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeița romană a florilor, Flora, peste care creștinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creștină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut și nenumărate obiceiuri și tradiții, atât în mediul rural, cât și în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

FLORII. De exemplu, de Florii se obișnuiește să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărțișorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceș, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat și Transilvania obișnuiesc să pună o oglindă și o cămașă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste și sănătate.

FLORII. De asemenea, la miezul nopții, se fierbe busuioc în apă, iar dimineața fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos și strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranța că băieții se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăznește să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată și sfințită riscă să albească.

FLORII. La toate popoarele creștine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiții nu au nimic în comun cu spiritul creștinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiați să își dăruiască ramuri de salcie în această zi.

În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară șalele.

biserica crestinism fete flori florii ierusalim iisus hristos obiceiuri popor post pregatiri sarbatoare traditii