O broască țestoasă uriașă din Marea Mediterană, găsită pe plaja de la Vadu
Potrivit directorului Complexului Muzeal de Științele Naturii , Adrian Bâlbă, broasca țestoasă, din specia „Caretta Caretta”, a fost găsită întâmplător marți, pe plaja de la Vadu, în zona unei cherhanale.
Reptila ar fi ajuns accidental în apele Mării Negre, fiind, conform lui Adrian Bâlbă, „prima atestare documentară la noi”.
„M-au sunat de la Vadu că a fost găsită o broască țestoasă uriașă. Au adus-o la mal, într-o baltă limitrofă mării. Are un aspect distrofic pentru că nu a putut să se hrănească cât timp a ajuns în Marea Neagră. Păcălită de curenții și apele calde ale Mării Negre a urcat spre nord, însă biologia ei nu corespunde acestei zone, are nevoie de un fund pietros, un fund unde se poate hrăni, să fie crustacee, să fie moluște”, a declarat Adrian Bâlbă.
Potrivit acestuia, specia din care face partea broasca țestoasă are ca zonă nativă cea mai apropiată insula Zakintos din Grecia, unde este o rezervație în care se reproduce.
„Un exemplar poate ajunge până la 200 – 300, chiar și 500 de kilograme și până la doi metri în diametru. Este broasca cea mai comună mărilor și oceanelor, care înoată chiar cu 40 de kilometri la oră, câteva zeci de mile marine și care, când ajunge la dimensiuni mari, părăsește și Mediterana, mergând în Atlantic, ajungând în zona Mării Sargaselor, un alt loc de înmulțire iubit de această broască”, a afirmat directorul Complexului Muzeal.
Broasca țestoasă a fost dusă la Complexul Muzeal de Științele Naturii, unde a fost pusă într-un bazin cu apă de mare, urmând ca, după ce se va întrema, să fie trimisă către Grecia.
„Ea nu s-a hrănit de foarte multă vreme, probabil deloc cât a fost pe aici, pentru că nu are cum să se hrănească cu fundul ăsta nisipos și cu apele astea foarte tulburi, unde nu vede mai nimic. Am pus-o într-un bazin de 200 de metri cubi pe care îl avem noi aici, am luat legătura cu Marian Tudor de la Facultatea de Biologie, cu Mare Nostru, cu Oceanic Club, cu speranța să găsim o soluție de relocare a acesteia în mediul natural sudic, acolo unde se poate și hrăni”, a afirmat Bâlbă.