Oamenii de știință au descoperit un nou virus, vechi de aproape 30.000 de ani
Un nou tip de virus uriaș, denumit „Pithovirus”, a supraviețuit congelat peste 30.000 de ani, într-un strat de permafrost siberian contemporan cu extincția omului de Neanderthal, potrivit unui studiu publicat luni, informează AFP.
Acest virus foarte vechi, capabil să infecteze amibe, dar inofensiv pentru oameni și animale, a făcut ca numărul familiilor de virusuri uriașe cunoscute să ajungă la cifra 3, notează autorii acestui studiu care a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Descoperit în solul înghețat în permanență din extremul nord-estic siberian, în regiunea autonomă Ciukotka, Pithovirus este într-adevăr diferit de virusurile uriașe descoperite anterior – Mimivirus (familia Megaviridae), descoperit în 2003, și Pandoravirus, descris în revista Science în iulie 2013.
Virusurile uriașe (cu un diametru mai mare de 0,5 din a milioana parte dintr-un metru) sunt, contrar altor virusuri, ușor de văzut cu un simplu microscop optic.
Acest virus care infectează amibele conține un număr foarte mare de gene în raport cu alte virusuri curente (cel al gripei și HIV conțin doar aproximativ 10 gene). Dimensiunea lor (și genomul lor) este comparabilă cu cele ale multor bacterii sau chiar mai mari.
„Faptul că acest virus refugiat în sol în urmă cu peste 30.000 de ani poate să supraviețuiască și să fie încă infecțios sugerează că topirea permafrostului din cauza încălzirii globale și a explotărilor miniere și industriale din regiunile arctice ar putea să prezinte anumite riscuri pentru sănătatea publică”, a subliniat Jean-Michel Claverie, de la laboratorul Information Génomique et Structurale (IGS-CNRS Marseille, France), coautor al studiului.
Posibilitatea reapariției unor virusuri considerate eradicate, precum cel al variolei, care se multiplică într-o manieră similară celei a Pithovirusului, pornind din acel uriaș „frigider” care este permafrostul siberian, nu mai ține de un scenariu științifico-fantastic, a declarat Jean-Michel Claverie, reamintind faptul că variola a făcut ravagii de-a lungul timpului în Siberia.
Laboratorul IGS din Marsilia realizează în această perioadă un studiu „metagenomic” al permafrostului care va permite evaluarea acestui risc. „Vom căuta ADN, adică amprentele genetice ale virusului (sau ale bacteriilor) patogene pentru om, pentru a vedea dacă există, de exemplu, urme de variolă în eșantioanele din acest strat de permafrost prelevate la o adâncime de 30 de metri”, a adăugat savantul francez. Acest procedeu este lipsit de pericole, pentru că vizează doar prelevarea de amprente care vor fi comparate cu cele din băncile de date existente.
„Pithovirus sibericum” amintește prin talia și forma sa de amforă de Pandoravirus, însă genomul și modul de înmulțire (în afara nucleului celulei) arată că este foarte diferit de acesta.
Are doar un număr foarte mic de gene comune cu Pandoravirus și genomul său este mai mic, conținând mai puțin de 500 de gene, în comparație cu cele peste 2.500 conținute de „Pandoravirus salinus”. Aceste două virusuri au în comun doar una sau două proteine dintre cele câteva sute din care sunt alcătuite.
Potrivit cercetătorilor, această descoperire a subliniat cât de sărace sunt cunoștințele umane despre biodiversitatea microscopică, atunci când sunt explorate noi medii.
Regiunea Ciukotka, de unde provine noul virus uriaș, adăpostește mari rezerve de petrol, gaze naturale, cărbune, aur și tungsten.
Studiul a fost realizat de echipele franceze din Marsilia și din Grenoble (laboratorul de Biologie à Grande Echelle/CEA-INSERM-Joseph Fourier) și Genoscope (CEA-CNRS), în colaborare cu o echipă de cercetători de la Academia de științe din Rusia.