Profilul agresorului virtual. „Manipulatorii își caută victimele pretutindeni”

Publicat: 11 06. 2017, 08:52
Actualizat: 03 10. 2018, 13:42

„Locul în care se strâng multe persoane devine o formă de societate, pe care, în acest caz, o numim virtuală.  Ca orice societate, indiferent cât este de dezvoltată economic sau cultural, adăpostește persoane „normale”, hoți sau manipulatori. Pădure fără uscături nu există.

Manipulatorii virtuali sunt similari celor de pe stradă. De cele mai multe ori, diferența o face doar mediul, iar din această cauză sunt tot mai greu de depistat, pentru că se pot ascunde cu usurință în spatele unei identități false, a unei povești romantice sau unui caz social. Totul ține de voi, de vigilența de care dați dovadă în viața de zi cu zi, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, dar și atunci când deschideți calculatorul ori răspundeți la telefon””, spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Portretul unui hoț sau tâlhar rămâne același de când lumea. „Persoana respectivă are un comportament antisocial dovedit ori o patologie psihiatrică de genul psihopatiei. Scopul lui în viață este să se îmbogățească fără să muncească, prin păcăleală, furt sau șantaj. De asemenea, mai putem vorbi și despre „gulerele albe”, cei care sunt specializați în anumite domenii sau ocupă o funcție importantă, așa că se folosesc de puterea funcției sau de specializare pentru a stoarce bani nemunciți”, adaugă psihoterapeutul Constantin Cornea.

Ce putem face pentru a nu ajunge o pradă

Spațiul virtual poate fi asemenea unui mall. După ce pătrunzi, trebuie să știi ce dorești. Dacă tu nu știi ce cauți, poți da peste cineva care știe foarte bine, pentru că manipulatorii virtuali își caută victimele pretutindeni. Indiferent că ți se cere ajutorul pentru o cauză nobilă sau ești rugat să îți dai numărul de telefon,  cineva rău intenționat te poate găsi ca să îți vândă o escrocherie. Cu toate astea, poți să fii atent la anumite lucruri:

1. Omul din spatele fotografiei. „De multe ori, persoana care face asta îți vinde o imagine printr-o fotografie falsă și te cucerește prin cuvinte copiate de pe Internet. În spatele unei comunicări afective, se poate ascunde o persoană rău intenționată, cu tulburări de personalitate sau de comportament. Nu te întâlni cu oricine și nu crede orice poveste îți este oferită online””, adaugă specialistul.

2. Nu toate poveștile de pe Internet sunt adevărate. „Există site-uri specializate în furturi de identitate sau în vânzarea de produse care nu există. E important să verifici din mai multe surse autenticitatea și veridicitatea a ceea ce poate părea prea frumos pentru a fi adevărat.

Cereți informații legate de adresă, numele firmei, conducătorul societății, site-ul oficial. De multe ori, aceste date suplimentare vă pot ajuta să descoperiți la timp o escrocherie. Însă, nu uitați, există și profesioniști care știu să își construiască foarte bine imaginea. De aceea, cel mai bine este să apelați la persoane sau servicii doar în urma unei recomandări””, subliniază Constantin Cornea.