România, țara pilelor, a cunoștințelor și a relațiilor, duminică la „România, te iubesc!”

Publicat: 26 04. 2012, 14:17
Actualizat: 26 04. 2012, 17:52

„Spune-mi ce problemă ai, ca să îți spun cât te costă și cum te pot ajuta”. Principiul acesta merge ca pe roate în România, iar dumincă, 29 aprilie, într-o nouă anchetă marca „România, te iubesc!”, corespondentul Știrilor ProTv Rareș Năstase vorbește despre intermediari, adică acei români cu relații și influență care ajută pe oricine să rezolve problemele cu statul.

„Un fenomen ilegal, favorizat de la cel mai înalt nivel, susține piața neagră a șpăgilor, în care tranzacțiile la colț de stradă produc câștiguri de miliarde”, a declarat Rareș Năstase. „Îți aranjează multe pentru un comision pe măsură, are „intrare” în instituții de stat, unde cu un telefon dat acolo „unde trebuie” facilitează servicii și documente. Acesta este profilul intermediarului român, descurcăreț și aproape intangibil”, a completat Rareș.

Aceștia prosperă tocmai pentru că în România poți cumpăra aproape orce, prin renumitele pile, cunoștințe și relații. Legislația încâlcită și lipsa de transparență, dublate de un control ineficient, formează contextul ideal pentru corupție și trafic de influență. „Cât timp se menține haosul din instituțiile de stat, cu birocrație și lipsa transparenței, cât timp legile sunt permisive și interpretabile, vor exista și cei care știu să fenteze regulile și care fac bani frumoși din asta, din buzunarele celorlalți”, afirmă cu tărie corespondentul Știrilor ProTv.

Un francez duce peste hotare arta tradițională românească

În aceeași ediție a emisiunii, Paula Herlo arată telespectatorilor cum un francez duce peste hotare arta tradițională românească. Inspirat de zgărdanele maramureșene, de români și de românce, de motive culturare și de traditiile românești, Philippe a avut ideea să reînvie meșteșugurile populare și chiar mai mult, să le facă întregii lumi cunoscute.

De patru ani, de când se află în România, este pus pe descoperit adevărate comori în colțuri de țară, în case vechi, în mâinile ultimilor artizani români pe care el a mizat că vor uimi o lume întreagă. După muncă asiduă și luni întregi de cercetare, discuții cu meșterii și lungi ore de muncă în atelier, francezul a reușit o spectaculoasă punere în scenă a tradițiilor și meșteșugului românesc, iar piesele de colecție cu nume autentice românești – Lena, Ecaterina, Anca sau Irina – au defilat pe marile podiumuri ale lumii. Uimitor este că a fost nevoie de un străin să le arate românilor că, în felul lor, sunt speciali și că au tradiții și meșteșugari unici poate în Europa.