Un adevăr îngrijorător. Situația reală a copiilor supraponderali sau obezi din România

Publicat: 14 07. 2014, 16:44
Actualizat: 18 02. 2019, 05:08

Studiul realizat de către Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică, în cadrul proiectului coordonat de Organizația Mondială a Sănătății, European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), arată că prevalența supraponderalității este ușor mai crescută la fete decât la băieți și semnificativ mai mare în mediul urban față de cel rural.

„Prevalența obezității este semnificativ mai mare în mediul urban față de mediul rural și cel semi-urban și de aproape de două ori mai mare la băieții de opt ani din România față de fetele cu aceeași vârstă”, arată Ministerul Sănătății, într-un comunicat de presă transmis luni agenției MEDIAFAX.

În urma centralizării datelor a rezultat că aproximativ două treimi dintre copiii incluși în studiu sunt normoponderali, cinci la sută sunt subnutriți, iar peste unu la sută suferă de subnutriție severă.

„Aproximativ un sfert dintre subiecții studiați sunt supraponderali sau obezi. Prevalența suprapoderalității (inclusiv obezitatea) la copiii de opt ani din România este de 26,75 la sută, iar prevalența obezității este de 11,6 la sută. La nivel european, prevalența supraponderalității (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani, conform raportului primei runde a studiului COSI, a variat între 19,3 la sută și 49 la sută la băieți și 18,4 la sută – 42,5 la sută la fete. Prevalența subnutriției (inclusiv cea severă) în țările participante la prima rundă este în general sub 2,5 la sută. Valori mai mari s-au înregistrat în Bulgaria și Cehia (3,2 la sută)”, se mai arată în comunicat.

În ceea ce privește distribuția stării de nutriție pe sexe, la nivel național, aproximativ cinci la sută dintre fete și același procent dintre băieți au subnutriție, iar subnutriție severă prezintă aproximativ unu la sută. Procentul de fete normoponderale (71,1) este cu 5,9 mai mare față de procentul de băieți normoponderali (65,2).

„Prevalența supraponderalității și obezității la băieți (29,8 la sută) este cu 6,1 la sută mai mare decât la fete (23,7 la sută). Prevalența obezității la băieții de opt ani din România (15,03 la sută) este cu 6,79 la sută mai mare față de prevalența obezității la fetele de aceeași vârstă (8,24 la sută). Conform raportului primei runde a studiului COSI, prevalența excesului de greutate în Europa (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani a variat între 22,1 la sută (Belgia) și 49 la sută (Italia) la băieți, iar la fete între 22,7 la sută (Belgia) și 42,5 la sută (Italia)”, se arată în comunicat.

Prevalența obezității se înscrie între următoarele limite: 7,5 la sută în Norvegia – 26,6 la sută în Italia la băieți și șase la sută în Norvegia – 17,3 la sută în Italia la fete. Prevalența subnutriției severe nu diferă semnificativ în funcție de gradul de urbanizare (6,1 la sută în rural față de 4,2 la sută în urban și 3,8 la sută în semi-urban).

„Cea mai mare parte dintre copiii incluși în studiu sunt normoponderali indiferent de mediul lor de rezidență (mediul urban – 64,2 la sută, 71,2 la sută în semi-urban, 72,2 la sută în rural). În funcție de mediul de rezidență, prevalența supraponderalității și obezității la nivel national este de 31,6 la sută în mediul urban și 21,7 la sută în mediul rural. Cea mai ridicată prevalență a obezității la copiii de opt ani din România s-a înregistrat în mediul urban (13,15 la sută), urmată de cea din mediul rural (10,18 la sută) și semi-urban (9,85 la sută)”, mai rezultă din studiu.

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a arătat că obezitatea copiilor este o problemă importantă de sănătate, iar prevalența ei este în creștere în întreaga lume, cu o tendință alarmantă pentru Europa.

„Consecințele supraponderalității în timpul copilăriei constau în boli cardiovasculare și diabet de tip II, probleme ortopedice și tulburări mintale, rezultate slabe la școală și de o scădere a stimei față de sine. Prevalența obezității s-a triplat în 2010 față de anul 1980 (OMS). Din această cauză, România, și-a exprimat disponibilitatea de a participa la proiectul OMS”, a declarat ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

În România, studiul s-a desfășurat pentru grupa de vârsta opt ani, iar datele au fost colectate în luna mai 2013, pe parcursul a trei săptămâni, conform metodologiei și calendarului propuse de OMS.

Măsurătorile au fost realizate pe un eșantion reprezentativ de 207 școli, din mediul urban și rural, alese prin randomizare simplă, folosind ca bază de eșantionare totalitatea școlilor primare din țară care au un număr de copii înscriși de cel puțin 40 de elevi / școală (4.589 de școli).

Copiii au fost clasificați conform standardelor OMS (subponderali, normoponderali și supraponderali inclusiv obezi), iar datele se vor include în baza de date a Biroului Regional OMS pentru nutriție, obezitate și activitate fizică.

Populația inclusă în studiu a fost constituită în proporții relativ egale din băieți și fete, de asemenea din copii din mediul rural și urban, copiii din semi-urban fiind asimilați ca aparținând populației rurale.