Djokovic! Ne pricepem și la tenis!
Fără să fim mari cunoscători ai sportului alb, atât de nobil și iubit, de zeci de ani, recenta victorie a lui Djokovic de la US Open ne face, brusc, pe toți, specialiști la tenis. Trebuie să spunem ceva, să ne exprimăm fie nemulțumirea pentru că nu se mai schimbă numărul unu, fie fericirea pentru că un astfel de nume redevine lider în clasamentul general. În orice caz, ne pricepem și la asta, dacă am urmărit măcar un rezumat cu cele mai spectaculoase lovituri pe diagonală sau de rever de la început de septembrie 2023.
În ceea ce mă privește, n-am fost vreun fan activ al sârbului, deși mereu i-am respectat și apreciat cariera. Prefer să merg spre neutralitatea elvețiană a lui Federer și, dacă e cazul, spre una din marile mele iubiri de dincolo de granițe – Spania, care are reprezentanți valoroși în clasamentul ATP.
Totuși…
Anii trecuți, când Novak a intrat în „gura lumii” cu scandalul care accentua refuzul său de a se vaccina, am simțit că e momentul să țin cu el. Știind că un vot în plus nu răstoarnă, aproape niciodată, ierarhia. Dar interdicția de a participa la turnee finale, pentru că refuzase dozele bine tâlcuite de vaccin anti-covid și chiar făcea caz de asta, peste tot pe unde apărea, reținerea lui pe aeroporturi îndepărtate de casă, din imposibilitatea de a prezenta un certificat valid de vaccinare, umilința la care un mare sportiv a fost supus, din norme tehnice și trecătoare, toate acestea m-au revoltat și au trezit în mulți cunoscuți ai mei o solidaritate de mult adormită.
Mai avem noi forța de a fi solidari? Mai avem noi puterea de a fi liberi? Iată că da. Novak Djokovic câștigă al 24-lea Grand Slem din carieră, în aplauze americane, la un turneu sponsorizat de una din companiile farmaceutice care a produs și un vaccin anti-covid. Revenit în joc, în meci, după luni bune de interdicție. Pentru că în Statele Unite ale Americii, până mai ieri, dacă nu duceai carnetul de vaccinări la zi, nu puteai să intri, nu puteai să participi la competiții sportive, nu puteai să te faci auzit.
Ce e un campion?, mă întreba fetița mea, când avea vreo doi ani. Doar un mare sportiv? Un atlet bun, care reușește să alerge repede și să bată recorduri? Sau și un om care, mai ales când este hulit, neînțeles, găsește resursele pentru a se ridica, pentru a lupta, pentru a striga și, la finalul zilei, când toate reflectoarele sunt aprinse și cenușa se ridică din foc, pentru a învinge?
Bucurie pentru sportul alb, pentru că are astfel de personaje în stagiunea din 2023. Circula pe internet, printre glume neinspirate, un filmuleț trucat, cu Novak Djocovic bătrân, peste vreo cincizeci de ani, câștigând iarăși US Open-ul.
Dincolo de interpretările alunecoase, așa ar putea fi. Pentru că pe acest sârb, nevaccinat și aparent indisciplinat în viața de fiecare zi, dar atât de atent și cuminte în viața lui sportivă, nu-l va putea opri nimeni.
Doar el, la un moment dat, când va simți că îi e de ajuns și că viața mai are și altceva de oferit, va trage cortina și se va retrage din marea carieră care ridică tot fenomenul sportiv al tenisului și care îi face pe oameni, prin reprezentanți, să creadă în libertate și în valoare.
Și în respect!
Citește și:
Centrul Cultural Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul