Băsescu: „UE a trecut Prutul. Ianukovici venise la un târg”. „Mica frustrare” a președintelui la Vilnius

După parafarea acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și a acordului de liber schimb, la Summitul de la Vilnius, președintele Traian Băsescu s-a declarat „puțin frustrat” de faptul că inițiativa Parteneriatului Estic le este atribuită doar Suediei și Poloniei, le-a sugerat cetățenilor Republicii Moldova să-și oblige partidele la o orientare pro-europeană și l-a criticat pe președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici că a venit la reuniune „ca la târg”.

Întrebat de jurnaliști dacă a vorbit cu liderii europeni și despre reticența unor guverne în perspectiva liberalizării pieței muncii pentru români de la 1 ianuarie 2014, Băsescu a susținut că a discutat subiectul cu premierul Marii Britanii, refuzând însă să dea detalii. „Am avut o discuție cu premierul Cameron pe tema liberalizării pieței muncii la 1 ianuarie. O să o spun la București”, s-a eschivat președintele.

„Marea problemă” a Summitului, așa cum a numit-o la plecare, respectiv Ucraina, a rămas nerezolvată. „Toate statele membre au ridicat orice condiționalitate, însă senzația pe care eu am avut-o a fost că domnul Ianukovici venise la un târg”, a reclamat Băsescu. Mai mult, i-a reproșat voalat președintelui Uncrainei că „a venit cu o listă de probleme care trebuiesc finanțate”. „Cineva spunea aseară „trebuie să-mi recuperez pagubele că mă asociez”. În ’97-2000, România era aproape în încetare de plăți, dar n-a cerut nicio despăgubire. Sper să fi înțeles că principiile UE nu se negociază. Ucraina trebua să fi înțeles că acordurile rămân pe masă cu condiția respectării principiilor. UE nu plătește calitatea de asociat. Ți-o asumi, gratis, sau nu ți-o asumi”, a spus el.

Cât despre Republica Moldova, unde va face o escală astăzi în drum spre București, „pentru o discuție cu președintele” și o recepție de 1 Decembrie la ambasadă, Băsescu susține că, deși a parafat acordurile cu UE, parcursul până la intrarea în Uniune va fi lung și dificil. „UE a trecut Prutul. Ne încurajeză să sperăm că țări precum Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjanul vor deveni, mai devreme sau mai târziu, țări ale UE. În România, toate forțele politice au dorit intrarea în UE și ne-au trebuit 13 ani de la ratificarea acordului de asociere. E mult mai greu când punctele de vedere sunt diferite: unii pro și alții contra. Acest drum ar putea fi un drum cu sincope odată cu eventuala alternanță la putere. Republica Moldova a făcut un prim pas, dar drumul este lung”, a estimat președintele, îndemnându-i explicit pe cetățenii Republicii Moldova  „să opreze pentru integrarea europeană”, votând, practic, partidele care au această opțiune.

Băsescu și-a recunoscut la Vilnius și „o mică frustrare”: „Toată lumea a vorbit de Parteneriatul Estic care a fost inițiat de Polonia și Suedia în 2009. România resimte o ușoară frustrare. Geneza parteneriatului este în 2007, el s-a numit Sinergia Mării Negre, după care în 2009 la inițiativa Poloniei și Suediei s-a inclus și Belarusul. A fost o inițiativă românescă susținută și aprobată în timpul președinției germane în 2007”, a susținut el, arătând că a cerut semnarea acordurilor până la alegerile europarlamentare.

Totuși, trebuie precizat că Sinergia Mării Negre a avut din start o diferență fundamentală față de Parteneriatul Estic. Deși obiectivul principal era „consolidarea cooperării în regiunea Mării Negre cu implicarea benefică a UE”, Sinergia propunea o politică regională în care erau incluse Turcia și Rusia. Parteneriatul Estic, în schimb, are ca scop întărirea dimensiunii estice din Politica Europeană de Vecinătate și ajutarea celor 6 state membre (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) să se apropie de UE ca o alternativă la dominanța politică și energetică a Rusiei în regiune (detalii, AICI și AICI).