Care este, pas cu pas, procedura de revocare a procurorului-șef DNA. Ce urmează după anunțul lui Toader

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanșarea procedurii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA, solicitarea fiind transmisă către Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și președintelui României.

„Pentru aceste fapte și acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a șefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanșarea procedurii de revocare din funcție a procurorului șef DNA. Prezentul raport va fi transmis secției de procurori a CSM și către președintele României pentru a analiza și decide în raport cu competențele instituționale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiției.

Potrivit articolului 54 din Legea 303/2004 privind organizarea judiciară, revocarea procurorilor din funcțiile de conducere se poate face de către
Președintele României, la propunerea ministrului Justiției. Legea prevede faptul că ministrul Justiției poate declanșa procedura de revocare a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Mai departe, potrivit avocatului Toni Neacșu, fost membru CSM, procedura prevede următorii pași: după anunțul privind declanșarea procedurii de revocare a procurorului-șef al DNA, pe baza motivelor invocate, propunerea ministrului trebuie să meargă către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care va emite aviz consultativ, obligatoriu în traseul propunerii către președintele Klaus Iohannis.

„Secția pentru procurori emite avizul consultativ, care ajunge la președintele țării. El decide dacă revocă sau nu”, a explicat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, avocatul Toni Neacșu.

Tot Legea 303 spune că revocarea poate fi propusă pentru următoarele motive: în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare
pentru numirea în funcția de conducere; în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale; în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.