Cei 12 centimetri ai lui Miruţă au fost, de fapt, 12 milimetri. Este concluzia deputaţilor din Comisia de Transporturi, care i-au audiat pe cei care au aruncat în aer stânca Pârjoaia de pe Dunăre

Deputaţii din cadrul Comisiei pentru Infrastructură şi Transporturi i-au invitat la audieri pe reprezentanţii firmei care s-au ocupat cu detonarea Stâncii Pârjoaia, pe 3 august 2026.

Blocul de piatră era situat în zona brațului Bala / Dunărea Veche a fost spulberat cu scopul devierii și creșterii debitului de apă către brațul și canalul care alimentează Centrala Nucleară de la Cernavodă (pentru a preveni oprirea Unității 2 în contextul nivelului scăzut al Dunării).

După ce o primă încercare cu o cantitate mică de explozibil nu a reușit să disloce formațiunea, militarii au revenit și au folosit circa 100–180 kg de explozibil, reușind să spargă o porțiune semnificativă a stâncii.

Ce s-a întâmplat în şedinţa comisiei de Transporturi de marţi

În urmă cu două săptămâni, Comisia l-a convocat pe fostul ministru al Transporturilor, Dinel Miruţă, ca să dea explicaţii pentru lipsa de rezultate în cazul acţiunii care a avut loc pe 3 august.

Din discuțiile purtate în  Comisia pentru Transporturi, au ieșit la iveală mai multe probleme privind intervenția de pe brațul Bala, realizată în perioada în care Radu Miruță era ministrul Transporturilor.

Operațiunea a presupus scufundarea a patru barje încărcate cu piatră, pentru formarea unui dig de dirijare care să reducă debitul preluat de brațul Bala și să direcționeze mai multă apă spre Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Coordonarea a fost asigurată de Administrația Națională „Apele Române”, prin Sorin Rîndașu, director general adjunct, prezent la fața locului.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos(AFDJ) și NAVROM, implicate în realizarea lucrărilor

Potrivit deputatului social democrat, costurile operațiunii realizate de NAVROM şi ar fi fost de aproximativ șapte milioane de lei. Din cele discutate în comisie, lucrările au fost executate pe baza unor comunicări verbale, fără contract, fără solicitare scrisă și fără o licitație prealabilă. Contractul nu a mai fost încheiat nici ulterior, susţine deputatul, prezent la şedinţa de marţi.

NAVROM se îndreaptă acum către AFDJ pentru recuperarea cheltuielilor, mai spune Groza, deși nu a existat un cadru contractual între cele două entități pentru această operațiune. Rămâne astfel neclar în baza căror documente ar putea fi făcută plata, cine a comandat efectiv lucrările și cine și-a asumat obligația de a le achita. O eventuală încheiere a unui contract după executarea lucrărilor nu ar rezolva, prin ea însăși, problema legalității procedurii inițiale.

Și detonarea stâncii Pârjoaia ridică semne de întrebare. Din explicațiile prezentate în comisie, intervenția ar fi afectat predominant partea de suprafață, fără să elimine porțiunea subacvatică relevantă pentru dirijarea apei. Au apărut inclusiv îndoieli din partea specialiştilor privind alegerea locului detonării și eficiența soluției tehnice, mai spune deputatul.

Cei 12 cm ai ministrului Miruţă au devenit 12 mm

Problema principală este stângăcia cu care pare să fi fost pregătită și executată întreaga intervenție: rezultate mult sub ținta anunțată, lucrări realizate fără contract și responsabilități neclare pentru cheltuieli de milioane de lei, susţine deputatul Călin Groza.

„Din perspectiva mea, diferența dintre amploarea promovării publice și rezultatele prezentate în comisie lasă impresia unei acțiuni în care imaginea a cântărit mai mult decât eficiența.

În paralel, soluția de fond, proiectul hidrotehnic Bala II, în valoare de aproximativ un miliard de lei, rămâne de realizat. Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr. 1.079/2024, însă, la momentul intervenției, finanțarea și problemele documentației nu erau rezolvate.

Toate acestea cer explicații clare: cine a ales soluția tehnică, cine a autorizat intervenția, cine a comandat lucrările către NAVROM și cine răspunde pentru raportul dintre costuri și rezultatele obținute”.

Inițial, ținta anunțată era o creștere a nivelului apei cu 10–12 centimetri. Însă, din explicațiile oferite în comisie de Angela-Stela Ivan, director general AFDJ, și de reprezentanții care au însoțit-o, Mihai Popescu și Alexandru Drăgulin, a rezultat că măsurătorile ar fi indicat o creștere de doar 1,2 centimetri, după cum a declarat pentru Gândul deputatul Călin Groza, membru în Comisia de Transporturi a Camerei Deputaţilor.