CSM să-și afirme rolul de GARANT al independenței Justiției. Klaus Iohannis: Am avut un an DIFICIL

Publicat: 12 12. 2018, 15:16
Actualizat: 25 03. 2019, 21:05

Președintele Klaus Iohannis a remarcat absența lui Tudorel Toader de la ședința plenului CSM.

„Ministrul Justiției înțeleg că are altă treabă decât să ne onoreze bilanțul. Principalul promotor al acestor proiecte (de modificare a legilor justiției -n.r.) este membru de drept al CSM și are obligația să fie cel dintâi care respectă aceste principii”, a comentat Iohannis.

„Anul 2018 a fost marcat cu siguranță de modificarea legilor de organizare a sistemului judiciar și a legislației penale, care este în curs. Am avut un an dificil, cu multe cumpene pentru sistemul judiciar, care, din păcate, sunt departe de a se fi epuizat. Punerea în acord a actelor normative cu standardele europene va prezenta o provocare pentru perioada următoare, în cadrul acestui demers, CSM-ului îi va reveni misiunea importantă ce presupune mai mult decât oricând afirmarea rolului său de garant al independenței justiției”, a completat Iohannis.

„A fost un an foarte greu, vă felicit pe toți pentru echilibrul pe care ați reușit să-l păstrați în sistem. (…) Deși ne-am aflat într-un context complicat, CSM a rămas un factor de echilibru, subliniez acest lucru, reușind să acționeze cu echidistanță față de actorii implicați. Rog să continuați cu aceeași determinare, fiți permanent racordați cu vocea interioară a sistemului, care reclamă cu tărie necesitatea apărării și consolidării independenței activității judecătorilor și procurorilor și a sistemului judiciar în ansamblul lui”, a transmis șeful statului.

„Legislația penală și legile justiției modificate în anul 2018 au fost contestate, atât în interiorul sistemului, cât și de societetaea civilă, precum și de partenerii și aliații noștri externi. Forma finală a legilor justiției adoptate de Parlament a făcut obiectul unor opinii extrem de critice ale Comisiei de la Veneția, iar Parlamentul European chiar a adoptat și o rezoluție care vizează direct Guvernul României. Prin MCV, Guvernul are de îndeplinit noi condiționalități. Toate acestea reprezintă premise mai mult decât îngrijorătoare. Aceste legi făcute strâmb au fost modificate imediat după promulgare și, chiar dacă modificările au răspuns parțial unor nevoi punctuale ale sistemului, incoerența de viziune asupra legislației și standardelor necesare sistemului de justiție a continuat să genereze multiple consecințe negative”, avertizează Iohannis.

„Din acest punct de vedere, CSM trebuie să devină, pentru Parlament, un autentic partener de dialog în procesul de legiferare, fiind autoritatea care exprimă vocea sistemului de justiție, nevoile sale reale și provocările cu care procurorii și judecătorii se confruntă astăzi. În 2018, românii v-au fost alături în apărarea independenței justiției și veți avea, ci siguranță, și în viitor un aliat în fiecare cetățean care-și dorește un viitor mai bun, un viitor la baza căruia nu poate sta nimic altceva decât o Justiție independență, dreaptă și eficientă”, a completat președintele.

Judecătorul Lia Savonea a fost validată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru funcția de președinte. Nicolae-Andrei Solomon a fost validat pentru funcția de vicepreședinte al CSM pentru anul 2019.

Lia Savonea și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a anunțat actualul președinte, Simona Marcu, în deschiderea ședinței.

„Cinci obiective importante: protecția și independența justiției, modul în care funcționează justiția, rezolvarea problemelor din justiție, leadership și comunicarea. Cea mai importantă componentă este independența justiției, pentru că e cea mai importantă valoare. De aceea cred că trebuie să funcționeze toate puterile, societatea și magistrații însăși”, a declarat în ședința CSM, judecătorul Lia Savonea.

„Justiția nu se poate înfăptui pe modele teoretice, cred că justiția are nevoie și de răbdare. Îmi doresc un Consiliu pe care procurorii și judecătorii să îl vadă ca partener, dar care să și asume felul în care funcționează justiția. Cred că justiția are nevoie de figuri care să își impună respectul. Justiția nu are nevoie de jubilație, ostentație. Uneori am văzut în sala de judecată, dar și în mesajul public al liderilor de vârf din justiție. Vârfurile din justiție trebuie să ne fie repere. Sunt ele azi?”, a întrebat Savonea.

„Avem uneori încălcări ale legii care sunt intenționate, lucru care este extrem de grav. Ne confruntăm cu o puternică criză de încredere și asta e nedrept. Din cauza abuzurilor, a erorilor care urmăresc activitatea pozitivă a sistemului judiciar. Cea mai mare problemă a noastră este criza de identitate a liderilor din justiție”, consideră judecătorul.

Lia Savonea este judecător și a fost președinte al Curții de Apel București. Ea este cea care a cerut CSM, pe 12 noiembrie, să dezbată efectele deciziei Curții Constituționale prin care s-a constatat existența conflictului generat de conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

„Secția trebuie să dezbată în ce măsură conduita conducerii ÎCCJ nu se înscrie într-o veritabilă abdicare de la anumite valori ale Justiției.” Solicitarea Liei Savonea putea duce la revocarea actualei șefe a instanței supreme, Cristina Tarcea.

În ședința de miercuri a CSM, Lia Savonea a avut un schimb de replici cu Cristina Tarcea.

– Ați afirmat că avem nevoie de figuri care să impună respect în Justiție. Apreciați că dumneavoastră răspundeți acestor cerinte? Dacă da, argumentați, a întrebat Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție..

– Da, mă străduiesc să răspund celor mai înalte exigențe și, indiferent de ce funcție am avut, am încercat să fac lucrurile cât mai bine, să-mi respect statutul, profesia, să fiu un exemplu pentru ceilalți, să fac lucrurile cât mai bine, să fiu un exemplu pentru colegii mei și, cel mai important, să transpun valorile justiției în decizii judiciare, a răspuns Lia Savonea.

Din păcate, societatea este polarizată într-un fel, mai cu seamă media, iar noi nu putem să ieșim în fiecare zi să explicăm lucruri. Sunt însă chestiuni obiective care pot fi verificate. Am văzut că atacurile care mă vizează sunt referitor la chestiuni din viața privată. O să dau explicații atunci când atacurile se vor referi la activitatea mea profesională, a declarat Lia Savonea.

– Eu vorbeam de atacurile asupra tuturor, a replicat Cristina Tarcea.

– Voi fi foarte atentă la astfel de atacuri, dacă ele afectează independența magistraților, să acționez imediat. Mă voi preocupa să cercetăm să vedem ce este în spatele acestor atacuri, atunci când ele se referă la activitatea profesională a magistraților, să ne edificăm dacă este sau nu cazul să apărem, a promis Lia Savonea.

– Sunt foarte mulțumită de răspuns, vă doresc să fie așa cum spuneți, a încheiat Cristina Tarcea.

Președintele Klaus Iohannis participă la plenul Consiliului Superior al Magistraturii de miercuri, se arată într-un anunț al Administrației Prezidențiale.

La plen va fi desemnată noua conducere a CSM. Pentru funcția de vicepreședinte va candida procurorul Nicolae Solomon, a informat, marți, Secția pentru procurori. Secția pentru judecători va desemna, la ședința de miercuri de la ora 11:00, candidatul pentru funcția de președinte al Consiliului.

 CSM și-a ales o nouă conducere la începutul lunii ianuarie a acestui an.

Judecătorul ÎCCJ Simona Marcu a fost aleasă noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), magistratul fiind singurul candidat pentru această funcție. Totodată, procurorul Codruț Olaru a devenit noul vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, decizia fiind luată cu 10 voturi pentru și 9 împotrivă. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că niciun procuror din CSM nu a votat în favoarea numirii lui Olaru.

 Decizia a fost luată cu 11 voturi pentru și opt împotrivă.

La audieri, judecătorul Andreea Chiș a întrebat-o pe Simona Marcu dacă ar fi dispusă să voteze la vedere în privința apărării independenței justiției privind anumite articole, răspunsul judecătoarei fiind afirmativ.

„Nu orice afirmație din spațiul public trebuie să atragă automat o apărare de independență, ci trebuie să verificăm dacă există o bază factuală și dacă s-a comis realmente o intruziune”, a spus magistratul.

În ceea ce privește comunicarea cu mass-media, judecătorul spune că ar prefera ca plenul să fie un pic mai vizibil, cu mesaje țintite, clare și unitare, precizând că ar fi necesari specialiști în comunicare. Totodată, magistratul spune că ar face un demers la CNA pentru a reglementa limitele unui realizator de emisiuni.

Întrebată dacă adoptarea legilor justiției în forma actuală este de natură a reforma sistemul judiciar sau de a duce la un regres, Marcu a spus: „O întrebare care nu e legată de candidatura mea. Ca o părere personala, sunt foarte multe lucruri bune în aceste proiecte de acte normative. Sunt și unele chestiuni care pot ridica unele probleme. Ele au fost menționate în avizul exprimat de CSM, se regăsesc și în obiecțiile de neconstituționalte formulate de către ÎCCJ, astfel încât vom vedea ce va decide CCR. Aș evita să tranșez eu această chestiune”.

În ceea ce privește protestele magistraților, de la sfârșitul anului, Marcu a spus: „Cred că trebuie să identificăm punți de legătură între noi și să transmitem un mesaj de unitate în exterior. Primul an în consiliu a fost destul de zbuciumat. Aș spune că nu din cauza noastră, dar întregul context, economic, politic. Fiecare dintre noi a reacționat la cald așa cum a crezut că e mai bine.”

De asemenea, judecătoarea a fost întrebată de Cristian Ban, procuror, ce vot ar da în Parlament, privind legile justiției, dacă ar avea posibilitatea. „Aș lua în considerare evoluțiile, opinia colegilor de la Îccj și m-aș exprima în deplină cunoștință de cauză și cu deplină responsabilitate”, a răspuns Marcu.

Procurorul Codruț Olaru este noul vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, decizia fiind luată cu 10 voturi pentru și 9 împotrivă.

„Sunt încântată că în proiect vorbiți de transparență. Vedeți și o transmitere a ședintelor de secție de procurori așa cum se întâmplă la judecători? Eu, trăind în această instituție, nu am acces la documentele dumneavoastră„, a întrebat judecătorul Gabriela Baltag.

„Sunt om de echipă. O astfel de măsura o voi propune, eu nu am niciun fel de opoziție„, a răspuns Olaru.

Totodată, magistratul a fost întrebat de un judecător în ce măsură se realizează autoritatea ministrului asupra procurorilor.

„La acest moment, vorbesc ca procuror, sunt suficiente pârghii în care ministrul justuției să poată să solicite procurorului general informări cu privire la anumite chestiuni punctuale. Ministrul poate solicita controale de fond sau tematice. Sunt convins ca indiferent de persoana ministrului, e interesul ca independența să nu fie o structură de fond”, a răspuns Olaru.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că niciun procuror din CSM nu a votat în favoarea numirii lui Olaru în funcția de vicepreședinte al Consiliului.

Magistratul care ar fi fost susținut de Secția pentru procurori pentru funcția de vicepreședinte este Nicolae Solomon, însă acesta nu a mai candidat.