Istoricul Andrei Muraru, consilier personal al președintelui PNL, Klaus Iohannis

Sub conducerea lui Andrei Muraru, IICCMER a început investigarea a 35 de torționari.

Klaus Iohannis a fost ales sâmbătă președinte al PNL, el priminid votul a 1334 de delegați la congresul liberalilor, în timp ce contracandidatul său, senatorul Ioan Ghișe a primit votul a 150 de delegați. Totodată, Klaus Iohannis a acceptat să fie propus alături de fostul președinte al PNL, Crin Antonescu, candidat al PNL la președinția României.

Andrei Muraru (32 de ani) este doctor în istorie (Universitatea „Al. I. Cuza” Iași) și a fost președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) în perioada 2012-2014.

După plecarea de la IICCMER a candidat pentru funcția de europarlamentar din partea liberalilor. 

Este cadru didactic asociat al Universității „Al. I. Cuza” din Iași. A fost consilier la Cancelaria Primului – Ministru și consilier al directorului general al Arhivelor Naționale ale României. A obținut mai multe burse în străinătate, dintre care amintim: Erasmus-Socrates la Universitatea Aristotel din Salonic, bursier New Europe College și bursier al United States Holocaust Memorial Museum.

Este coordonator al volumului Dicționarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967) (Polirom, 2008), coautor al volumului O istorie a comunismului din România, Manual pentru liceu (Polirom, 2008; ediția a II-a, 2009) și co-editor al Ghidului Arhivelor Naționale ale României (București, 2010). De asemenea, a publicat numeroase studii în reviste de specialitate. Andrei Muraru a participat la numeroase conferințe internaționale și are frecvent contribuții pe teme de istorie recentă. A fost decorat de Regele Mihai pentru contribuția adusă la cunoașterea istoriei monarhiei din România.

În 2013, gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a  Crimelor Comunismului și Memoria Exilului din România (IICCMER), a prezentat publicului profilele complete ale primilor doi torționari comuniști anchetați de către procurori pentru crime împotriva dizidenților regimului totalitar. Campania de devoalare a comandanților Alexandru Vișinescu și Ion Ficior a avut, dincolo de componenta jurnalistică, și alte efecte. Alexandru Vișinescu a fost trimis în judecată de Parchetul General fiind acuzat de crimele comise în perioada când a condus penitenciarul de la Râmnicu Sărat unde a instituit un regim de teroare căruia i-au căzut victime deținuții politici. Totodată, Ion Ficior este cercetat penal de procurori, un alt torționar comunist al cărui dosar a fost uitat în fișete este anchetat, Guvernul a promovat o lege prin care victimele torționarilor vor fi despăgubite din pensiile uriașe ale celor din urmă, iar Curtea Constituțională a decis că faptele torționarilor, securiștilor, ofițerilor de poliție politică, crimele de la Revoluția din 1989 nu sunt prescriptibile.