Judecătorii nu cred că Mircea Băsescu s-a „împrumutat” de la clanul Bercea. Traseul real al banilor și adevărata poveste a afacerii „AVERSA”. INFOGRAFIC GÂNDUL

Publicat: 10 07. 2014, 12:09
Actualizat: 06 08. 2015, 23:45

După săptămâni de investigații, traseul banilor care au circulat între familia lui Sandu Anghel, cunoscut ca „Bercea Mondial” și cea a fratelui președintelui, Mircea Băsescu, prin intermediul unei cunoștințe comune, Marian Căpățână, nu a putut fi stabilit cu certitudine în timp și în spațiu. De un lucru au fost însă convinși judecătorii Curții de Apel București care au respins contestația lui Băsescu față de arestarea preventivă: teza împrumutului cu care Mircea Băsescu și Marian Căpățână se apără pentru a justifica proveniența banilor nu stă în picioare.

MOTIVAREA DECIZIEI DE LA CURTEA DE APEL BUCUREȘTI PENTRU RĂMÂNEREA ÎN AREST A LUI MIRCEA BĂSESCU

Gândul a refăcut, cu informații din toate cele trei dosare – cel de tentativă de omor al lui Sandu Anghel, cel de șantaj deschis în urma denunțului lui Mircea Băsescu și cel de trafic de influență în care este arestat preventiv fratele președintelui – traseul banilor și momentele în care aceștia au circulat între Florin Anghel și Mircea Băsescu, cu justificările oficiale ale celor implicați.

Așa cum se poate vedea în infograficul de mai jos, versiunea de apărare a celor doi parteneri de afaceri, Mircea Băsescu și Marian Căpățână, mai exact împrumutul luat pentru a investi în AVERSA SA, nu se suprapune peste derularea evenimentelor legate de această companie de stat, așa cum s-au petrecut în realitate și cum au rămas în înscrisurile oficiale din instituțiile de stat.

Versiunea lui Căpățână – Băsescu și firul real al evenimentelor la AVERSA

În dosarul deschis la Constanța în noiembrie anul trecut, în urma denunțului de șantaj al lui Mircea Băsescu, fratele președintelui și Marian Căpățână – un inginer absolvent de Utilaje și Instalații Portuare pe care îl cunoaște în 2006, pe când comercializa materiale de construcții prin două firme ale sale – se arată că familia șefului statului era sub presiunea unui clan din Drăgănești-Olt care pretindea influențarea unor decizii ale judecătorilor pentru eliberarea șefului său, Bercea Mondial. Totul în contul unor bani despre care Mircea Băsescu și Marian Căpățână au susținut constant că veniseră în 2011 cu titlul de împrumut pentru cel din urmă în vederea cumpărării unor utilaje de la AVERSA SA.

Singurul producător de pompe centrifuge din România și unul dintre cei mai importanți din Europa Centrală și de Est, care în anii ”90, a livrat echipamente pentru Combinatul de la Krivoi-Rog – Ucraina și pentru blocul energetic nr. 1 la Centrala termoelectrică Pucheng (China) se afla la acea dată în insolvență, sub presiunea creditorilor de a-și recupera datoriile. Cel mai mare dintre aceștia era ANAF care avea astfel și controlul asupra companiei, cu toate că, oficial, pachetul de 66% al AVERSA era administrat de AVAS.

Gândul a solicitat atât AAAS (fostul AVAS) cât și lichidatorului judiciar, RVA Insolvency, să precizeze când au fost scoase la licitație primele utilaje ale AVERSA pe care Căpățână pretinde că dorea să le cumpere și dacă oricare din firmele cdontrolate la acea dată de Marian Căpățână s-a prezentat să le achiziționeze.

Atât AAAS cât și lichidatorul judiciar ne-au oferit același răspuns. Prima decizie de a scoate la vânzare active ale companiei a fost luată de Comitetul creditorilor după intrarea în faliment a companiei, mai exact pe 24 aprilie 2012, prima licitație având loc efectiv pe 10 mai 2012.

La această licitație deschisă cu strigare s-au prezentat doi competitori, prețul de pornire fiind de 1.400.000 de euro (exclusiv TVA). Cel care câștigă este Marian Căpățână prin firma SC Exprotur Trading SRL. Nu-și respectă însă obligațiile cu privire la achitarea prețului integral în termenul stabilit, așa că pe 22 iunie 2012 comisia de licitație decide să anuleze adejudecarea în favoarea sa.

SC Exprotur Trading SRL, o firmă cu un singur angajat potrivit bilanțurilor anuale depuse la Ministerul Finanțelor și cu obiect de activitate în turism intra astfel în achiziția unor utilaje de producere a pompelor. Aceeași firmă intermedia deja, așa cum arată datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, în 2012, în baza unor relații cu conducerea companiei, instalată sub guvernarea PDL și păstrată sub primul Guvern Ponta, vânzarea acestor pompe între producătorul de stat și clienții săi tradiționali: Nuclearelectrica, CE Turceni, CE Rovinari. În toată această perioadă fabrica de stat nu a mai vândut nimic în mod direct.

RĂSPUNSUL AAAS LA SOLICITAREA GÂNDUL

RĂSPUNSUL RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL LA SOLICITAREA GÂNDUL

O mașină și un teren, adevărata investiție a lui Căpățână cu banii lui Bercea

Contrar acestor date oficiale, Marian Căpățână a susținut mai întâi în fața procurorilor din Constanța, ca martor în dosarul de șantaj, și apoi în fața judecătorilor din București, că a luat banii pentru AVERSA cu un an înainte și chiar cu 11 luni înainte de a exista vreo decizie privind scoaterea la licitație a activelor AVERSA. Totodată, acesta susține că a returnat familiei ANghel o parte din împrumut, mai exact 320.000 de euro, în perioada mai-aprilie 2012, chiar în biroul lui Mircea Băsescu, ca urmare a „anulării licitației de către AVAS”. În realitate, „licitația nu a fost anulată de AVAS”, a transmis lichidatorul judiciar la solicitarea Gândul, ci a fost blocată chiar de Căpățână prin neplata integrală a utilajelor.

Mai mult, din datele prezentate judecătorilor de către procurorii DNA rezultă că banii luați de Căpățână nu au ajuns niciodată la AVERSA, pentru participarea la licitație acesta folosind un bilet la ordin. Cu banii gheață de la clanul Bercea a cumpărat în schimb o mașină și un teren. „Suma de bani a fost dată cu aproape un an înainte de organizarea licitației și nu a fost folosită în scopul participării la licitație, inculpatul Căpățână Marian Adrian emițând un bilet la ordin pentru achitarea prețului, pe care nu l-a onorat, acesta arătând că și-a cumpărat din bani o mașină și un teren„, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel.

Marius Obreja, președinte AVAS în 2012: A venit de vreo două – trei ori la mine un domn Căpățână”

Din postura de administrator și acționar unic al firmei-căpușă la AVERSA  Exprotur Trading SRL, Marian Căpățână făcea, pe parcursul anului 2012 calcule chiar și pentru preluarea întregii fabrici falimentare în cazul căreia numai terenurile aflate în zona Obor a Capitalei erau estimate la peste 10 milioane de euro. Nu i-a tăiat din elan nici schimbarea de guvernare, surse din AVAS și ANAF declarând pentru Gândul că acesta invoca deseori în instituțiile menționate numele „Băsescu” pentru a deschide uși. Era de altfel „din sistem”, figurând din 24 iunie 2010 ca membru în Consiliul de Administrație al Uzinei Termoelectrica Midia, unde fusese numit de fostul ministru PDL al Economiei Adriean Videanu și a rămas până pe 30 septembrie 2012, mult după instalarea USL la guvernare.

De Marian Căpățână în postura de potențial investitor la AVERSA își amintește și fostul președinte al AVAS, liberalul Marius Obreja, care a preluat funcția în mai 2012 și a păstrat-o până în decembrie 2012 când a fost ales senator USL.

A venit de vreo două – trei ori la mine un domn Căpățână cu care am avut o întâlnire în holul de jos al instituției, când ieșeam din clădire, și care mi-a propus o întâlnire oficială pe care am și avut-o ulterior. Spunea că ar fi dispus – dar nu am vorbit de sume –  să continue producția la AVERSA. Dar era unul dintre cele 3-4 nume de investitori care se învârteau la acel moment când noi încercam găsirea unui plan de salvare pentru societate și pentru cei 200 de angajați. Schițasem, la acel moment, un mic profil al investitorului, povestește, la doi ani distanță, Marius Obreja, contactat de Gândul.

Fostul președinte își amintește de „situația complicată a companiei”, de „discuții apăsate cu domnul Arin Stănescu (proprietarul RVA, firmă care a fost lichidator financiar și pentru Petromservice a lui S.O. Vântu, n.red.),  de faptul că „administratorul judiciar și ANAF doreau să parcurgă cât mai multe etape și să obțină cât mai multe resurse prin vânzare, închiriere”, dar și de impresia pe care i-a făcut-o Căpățână, care „derulase anterior niște contracte ca intermediar : cumpăra pompe de la AVERSA și intermedia vânzarea„. „Din punctul de vedere al omului care a stat la masă, el avea, evident, câteva cunoștințe despre AVERSA. Derulase anterior niște contracte ca intermediar : cumpăra pompe de la AVERSA și intermedia vânzarea. Dar nu părea să aibă capacitatea investițională pentru a vorbi de AVERSA în ansamblu”, spune Obreja.

Aurelian Popa, șeful AVAS în Guvernul BOC: „Orice se discuta direct cu domnul Blejnar”. Ce spune Sorin Blejnar

Deși acționar majoritar, AVAS a obținut însă cu adevărat controlul în AVERSA abia în toamna anului 2012, după adoptarea OUG 54/2012, prin care a preluat creanțele ANAF, devenind principalul decident în Comitetul creditorilor. Până atunci, toți cei implicați, de la miniștri la președinții instituției, fie ei sub PDL sau USL, au indicat o singură „instanță” care avea puterea de decizie în legătură cu AVERSA: ANAF, condusă la momentul respectiv de Sorin Blejnar.

„Când firma era în insolvență, noi, AVAS, din Comitetul creditorilor nu prea făceam parte, pentru că datoria de recuperat era în cea mai mare parte, cam 80%, a ANAF. Orice se discuta direct cu domnul Blejnar. Nu m-am întâlnit niciodată cu Marian Căpățână. Nici cu persoana, nici cu numele. N-a venit niciodată la mine. Gândesc că ei lucrau direct cu administratorul judiciar, nu cu AVAS. Administratorul judiciar prezenta acele propuneri în Consiliul creditorilor și decizia o lua reprezentantul ANAF. Iar administratorul judiciar tot de ANAF a fost decis, să știți”, spune Aurelian Popa, președinte al AVAS din 2009 până în 2012, în guvernele Boc.

Tot spre ANAF arată și fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, care susține că președintele Traian Băsescu nu i-a pronunțat niciodată numele AVERSA, pentru o decizie în favoarea fratelui său. „Societatea era în insolvență, știu că avea niște probleme, dar eu n-am participat la nicio discuție legată de AVERSA. Nici cei de la AVAS nu au venit cu nicio propunere. Nici la ANAF nu s-a ajuns la discuția că nu putem să îi executăm că ar fi vreo presiune legată de factorul politic.  Eu acum am aflat din presă că Mircea Băsescu împreună cu Marian Căpățână au vrut să cumpere AVERSA. Eu nu exclud posibilitatea ca ei să fi avut niște discuții acolo la ANAF. Mandatul în Consiliul creditorilor era dat de ANAF, nu de Minister”, spune Ialomițianu.

Contactat de Gândul, Sorin Blejnar susține, la rândul său, că nu își amintește „absolut nimic” nici despre vreo discuție oficială, nici neoficială, cu un an înainte de licitația propriu-zisă, despre intenția de a fi scoase la vânzare active AVERSA în perspectivă. „Nu-mi amintesc absolut nimic. Va trebui să luați legătura cu lichidatorul judiciar. ANAF avea o creanță probabil, dacă dumneavoastră spuneți, dar erau foarte multe societăți în această situație. Nu știu în particular ce s-a întâmplat. Nu m-am ocupat. Departamentul juridic s-a ocupat de acest lucru.”, arată fostul președinte al ANAF.

Întrebat dacă i-a ajuns la urechi numele lui Căpățână cât a condus instituția sau dacă îl cunoaște, Sorin Blejnar a evitat un răspuns tranșant: „Nu știu, nu cred. Nu-mi amintesc”.

Cum i-au demontat judecătorii apărarea lui Mircea Băsescu

Fără a da detalii despre filmul evenimentelor de la AVERSA în actele instanței la care presa a avut până acum acces, judecătorii Curții de Apel s-au pronunțat în sensul că multitudinea de contradicții din declarațiile lui Marian Căpățână și Mircea Băsescu, ca și inadvertențele cu filmul real al evenimentelor „lipsesc de credibilitate aceste apărări” ale celor doi acuzați.