Macron, la recepția de la Palatul Cotroceni: Dacă resemnarea înseamnă înțelepciune, atunci, dragă Klaus, noi nu suntem înțelepți

Publicat: 24 08. 2017, 23:54

Emmanuel Macron a evocat doi scriitori români de limbă franceză pentru a ilustra viitorul relației româno-franceze și viitorul Europei. Primul este Emil Cioran, la care a făcut referire când a vorbit despre istoria comună dintre Franța și România.

„Îmi vine în minte un mare autor român, care a ajuns să scrie în limba franceză, Cioran, ale cărui aforisme sunt magnific, și care spunea că – citez din memorie – «Nefericirea este bine documentată în istorie, iar când încerci să reflectezi la fericire, lucrurile par mai efemere, mai puțin evidente, deci mai fragile. Există o tentație legitimă de a documenta lucrurile nefericite ale istorie noastre. În această seară, încerc să vorbesc despre lucrurile efemere de care spunea Cioran”, a spus Emmanuel Macron.

Pe lângă colaborarea româno-franceză în Primul Război Mondial și influența Franței asupra culturii române, Macron a vorbit și despre prezența actuală a Franței în România și despre prosibilitățile de extindere pe mai multe paliere. „Nu avem doar o istorie în comun, ci și un viitor de construit împreună”, a susținut șeful statului francez.

El s-a folosit de un Eugen Ionescu atunci când s-a referit la viitorul Europei. „El se întreba cine este mai înțelept: cel care acceptă totul sau cel care nu acceptă nimic? Dacă resemnarea este înțelepciune, atunci, dragă Klaus, noi nu suntem înțelepți, dar eu cred că Ionescu se gândea că adevărata înțelepciune este că, pentru a fi fericit, să nu accepți lucrurile care nu sunt satisfăcătoare (…) și de a dori un viitor, de a-l explica și de a face totul pentru a-l construi. Langoarea europeană ne-a obișnuit să nu spunem nimic de viitorul nostru din teama de nu putea veni cu ce am promis în fața unora sau altora”, a spus Macron.

„Anul viitor voi reveni și, împreună cu dumneavoastră, vom planta un nou stejar pentru 100 de ani de viitor”, a încheiat Macron referindu-se la stejarul plantat, în urmă cu 90 de ani, la Iași, de către generalul Henri Berthelot, șeful misiunii militare franceze în România în timpul Primului Război Mondial.