Marcel Ciolacu tranșează discuția privind achiziționarea unei aeronave de stat: „Un stat de mărimea României trebuie să aibă o aeronavă a guvernului”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat de la Washington, pentru Prima News, că, în opinia sa, „un stat de mărimea României trebuie să aibă o aeronavă a guvernului, nu neapărat a demnitarilor, pe care pot să o folosească şi sportivii”, nu doar politicienii.
Având în vedere controversele legate de costurile de transport ale președintelui Klaus Iohannis care folosește în deplasările sale aeronave închiriate, premierul Marcel Ciolacu recunoaște nevoia statului român de a avea propria aeronavă, pe care pot să o folosească inclusiv sportivii, nu doar politicienii.
De menționat este faptul că deplasarea primului-ministru în Statele Unite s-a făcut cu o aeronavă de linie.
Consider în continuare că un stat de mărimea României trebuie să aibă o aeronavă a guvernului, nu neapărat a demnitarilor, pe care pot să o folosească şi sportivii şi demnitarii şi toată relaţia interinstituţională pe care o are România cu alte state, a precizat Marcel Ciolacu.
Întrebat când se va întâmpla acest lucru, Ciolacu a răspuns că „speră în viitor” și a precizat că a fost o greșeală că până acum nu s-a achiziționat un avion pentru demnitari, evitând astfel multe dintre controverse.
Sperăm că în viitor. A fost o greşeală că până acum n-am avut o aeronavă şi am fi scutit atâtea şi atâtea discuţii, a adăugat șeful Executivului de la București.
Președintele Klaus Iohannis a fost criticat în mai multe rânduri pentru costurile ridicate ale deplasărilor sale, dar și pentru faptul că a închiriat diferite aeronave de lux pentru deplasările sale externe, atât în Japonia și Singapore, cât și în Marea Britanie, atunci când a participat la înmormântarea Reginei. (detalii AICI)
De ce s-a renunțat la avionul prezidențial de la Tarom
În 2013, tensiunile între Guvern și Președinție crescuseră după ce Victor Ponta anunțase, în contextul discutării bugetul de stat, că și la Administraţia Prezidenţială urmau să se facă reduceri.
„Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui”, spunea Ponta în urmă cu aproape un deceniu.
Datele Guvernului referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale președintelui și premierului arătau atunci că „achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”.
Au urmat, în februarie 2013, declarațiile lui Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, care au adus România în situația de a nu mai avea avion prezidențial. Fenechiu spunea că Tarom ar trebui să renunțe la aeronava prezidențială Airbus A 310, deoarece produce companiei pierderi anuale de 7 milioane de euro.
Bugete de milioane de lei anual pentru deplasările externe ale președintelui
Șeful statului și delegațiile sale zboară cu avioane private închiriate, dar nici Administrația Prezidențială și nici Guvernul nu vor să spună care sunt sumele plătite pentru aceste deplasări, invocând acte normative care reglementează regimul de curse speciale.
În iulie 2022, Administrația Prezidențială a refuzat să spună cât a costat avionul privat cu care s-a deplasat președintele Klaus Iohannis la summit-ul NATO de la Madrid, argumentând că, fiind vorba de zboruri speciale, aceste documente sunt clasificate în integralitate.
La începutul mandatului lui Klaus Iohannis, în 2015, când președintele s-a deplasat la Bruxelles cu o aeronavă Challenger 300, închiriată de la compania Toyo Aviation, șeful cancelariei prezidențiale de atunci, Dan Mihalache, spunea că acea deplasare a costat 140.000 de lei pentru avion, faţă de cei 400.000 de lei pe care i-ar fi plătit pentru închirierea unei aeronave Tarom.
Pentru 2022, Klaus Iohannis are deplasări externe bugetate de 5,6 milioane de lei – deci peste 1,142 milioane de euro, la cursul BNR din prezent -, care pot ajunge sau chiar depăși creditele de angajament de 8,1 milioane de lei, conform bugetului inițial al Administrației Prezidențiale, publicat de Palatul Cotroceni.
În 2021, Administrația Prezidențială bugetase inițial cheltuieli pentru deplasări externe de 4,240 milioane de lei, ce puteau crește (cu credite de angajament) până la 4,946 milioane de lei, dar, la bugetul final, au ajuns la 7,972 milioane de lei.
Un alt exemplu vine din primul an plin în funcție al lui Klaus Iohannis, 2015, când a plecat prima dată din țară în ianuarie, bugetul inițial, de 4,920 milioane de lei pentru deplasări externe ajungând, în forma finală, rectificat, la 8,510 milioane de lei. Gândul scria, la începutul acelui an, că bugetul propus nu ar ajunge decât până în august sau septembrie și că diferența ar urma să vină la rectificarea bugetară.
CITIȚI ȘI: