Cum răspunde Radu Miruță la acuzațiile că favorizează firmele ucrainene pentru producția de drone dezvoltate de România și Ucraina

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat, luni, că proiectul româno-ucrainean privind producția de drone ar putea fi pus în practică în jumătate de an. Referitor la controversele potrivit cărora la întâlnirea din România, din săptămâna trecuta, între 15 producători ucraineni de drone, reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Apărării și companii locale din industria națională de apărare, firmele ucrainene au primit un brief cu caracteristicile necesare pentru drone, Miruță a precizat că „Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”.

Viitoarea fabrică de drone din România ar trebui să-și actualizeze permanent tehnologia, a spus la RFI ministrul Apărării, Radu Miruță.

„Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, a precizat vicepremierul.

El a subliniat că „specific pentru acest proiect este o condiție suplimentară a celor de la Comisia Europeană, pe lângă proiectele noastre, cele 21 de proiecte prin SAFE, Comisia Europeană a zis: punem pe masă 200 de milioane de euro, dacă veți reuși să faceți co-producție de drone cu un partener ucrainean. Sigur că ne interesează și acest proiect”.

Ministrul a adăugat că deocamdată au avut loc discuții tehnice privind dronele ucrainene: „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice. Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”.

Oficialul mai spune că nu Ministerul Apărării stabilește companiile românești care se vor ocupa de proiectul dronelor: „Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”.

Întrebat care e viziunea sa în acest proiect al dronelor ucrainene, Radu Miruță a răspuns: „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN. La nivel MApN există informații de la radare, de la tancuri, de la avioanele F-16. Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN. Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”.

Miruță a estimat că proiectul dronelor poate fi concretizat în șase luni: „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”

Întrebat dacă acest proiect româno-ucrainean ar presupune existența unei fabrici de drone în România, Radu Miruță a răspuns: „Doar atunci putem folosi suma de bani din SAFE pentru proiectul ăsta specific, să fie producție în România, asta e condiția de bază. Întrebarea e cu ce rămâne România după această producție, în sensul în care specificul acestor drone este unul că sunt perisabile tehnologic. Dacă produci mașina de luptă și o ții în garajele MApN, este foarte în regulă niște ani buni, dar dacă construiești niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an în domeniul ăsta va fi una atât de diferită față de cea de astăzi, încât nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă (…). De asta, ceea ce trebuie să rămână sigur în România este pe lângă linie de producție, capacitatea unor echipe de a produce să fie tot timpul actualizat cu tehnologia (…), o actualizare continuă, să ai o fabrică care să lucreze în permanență cu tehnologie de ultimă generație și asta se întâmplă dacă ai fabrica, dacă ai niște echipe implicate, dacă ai niște produse care sunt testate pe front în Ucraina, dacă ai niște oameni în România care preiau din capacitățile ucrainene și din experiența lor de a produce drone, care e un lucru mare”.

AUTORUL RECOMANDĂ:

• România ar putea rezilia contractul de peste 400 de milioane $ pentru achiziția de drone britanice. Anunțul a fost făcut de Radu Miruță, după ce Gândul a dezvăluit despre ancheta desfășurată în Regatul Unit
• Volodimir Zelenski și Nicușor Dan au semnat un parteneriat strategic. România și Ucraina vor construi drone împreună