Ministrul Justiției, după motivarea CCR: Ancheta pe OUG 13 poate continua doar pe fapte penale

„Procurorii își vor continua ancheta pentru a finaliza respectivul dosar, a da o soluție temeinică și legală. Sigur, procurorii nu vor mai ancheta sau urmări aspectele de oportunitate, circumstanțele, împrejurările adoptării ordonanței, că la ea ne referim în concret, pe viitor a unui act normativ de principiu. Ancheta continuă pe infracțiuni, pe fapte prevăzute în Codul Penal sau într-o lege specială, dar nu poate continua pe oportunitate, circumstanțe, împrejurări, legalitate, constituționalitate”, a declarat, într-o intervenție telefonică la Digi24, Tudorel Toader.

Ministrul Justiției participă sâmbătă la lucrările Comisiei de la Veneția, acolo unde a fost chemat să prezinte un raport cu privire la situația din România.

„Particip la aceste lucrări ca membru titular. În plus, președintele Comisiei de la Veneția mi-a adresat invitația de a face o prezentare. A făcut acest raport despre OUG 13 și raportul de respingere, despre OUG 14 și raportul de aprobare, despre reacțiile civice, despre decizia Curții Constituționale, am prezentat conținutul actelor normative, efectele juridice pe care acestea le-au produs și consecințele sociale”, a spusTudorel Toader.

Vineri, Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, prin DNA, și Guvern, prin Ministerul Justiției, arătând că prin modul în care a realizat acest dosar, acțiunea DNA „încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depășește competența stabilită de cadrul legal în vigoare”. CCR explică de ce procurorii DNA ar fi trebuit să claseze din start sesizarea penală la adresa premierului Grindeanu și a fostului ministru al Justiției, Florin Iordache, pentru că faptele imputate în sesizare nu se încadrau legii penale, ci vizau aspecte de legalitate și oportunitate a adoptării OUG 13, de a căror verificare se ocupă exclusiv CCR ( pe partea de constituționalitate) și Parlamentul (pe partea de oportunitate politică), nu procurorii. Judecătorii citează prevederi specifice din Codul de Procedură Penală care ar fi împiedicat deschiderea urmăririi penale în acest caz și pe care procurorii DNA le-au ignorat.

DNA și-a depășit atribuțiile constituționale și legale, creând „o stare de tensiune” și „o presiune psihică” asupra Guvernului, care a avut ca efect „descurajarea/intimidarea” acestuia de a legifera. Judecătorii CCR au apreciat, în decizia lor privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, prin DNA, și Guvern, prin Ministerul Justiției, că în cazul faptelor reclamate și celor reținute de procurori în ordonanța de începere a urmăririi penale în cazul emiterii OUG 13 „toate elementele materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern”.

CCR explică și de ce susținerea că Liviu Dragnea ar fi fost beneficiarul direct al OUG 13 nu stă în picioare, pentru că un act normativ vizează un număr mare de oameni, uneori întreaga populație a României, iar pe această logică nu s-ar mai putea emite nicio lege, pentru că orice lege ar afecta și familia legiuitorului, lucru care ar putea fi interpretat drept conflict de interese. Concluzia CCR este că Ministerul Public – procurorii – trebuie să își exercite competențele stabilite de lege, respectând separația puterilor în stat și cu „abținerea de la orice acțiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuțiile altei autorități publice”, în cazul de față „activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”. Judecătoarea Livia Stanciu, fosta președintă a instanței supreme, a fost singura dintre cei 9 judecători CCR care a avut o opinie separată.