Mircea Geoană: România poate fi și punte între Est și Vest, și tigrul Europei Centrale și de Est

Într-un editorial publicat în Ziarul Financiar, senatorul Mircea Geoană comentează posibilitățile de creștere economică ale României în următorii ani, în contextul situației din Uniunea Europeană.

„La Gala Premiilor ZF, întrebat de Cristian Hostiuc cum vede economia României în următorii 5 ani, guvernatorul Isărescu a făcut un comentariu important: adevărata întrebare este cum reușim să creștem cu 4-5% pe an fără să sacrificăm stabilitatea macroeconomică atât de greu câștigată. Guvernatorul are dreptate. Potențialul de creștere economică al României și al întregii regiuni a scăzut de la 5 la 2%. Recentul raport al tranziției al BERD atrage atenția asupra faptului că această tendință riscă să distrugă șansa noilor veniți în UE să aibă o convergență reală cu media UE, agravând fracturile istorice ale continentului și punând în pericol grav însăși existența proiectului european.

Răspunsul este unul singur: România trebuie să-și regândească modelul de creștere și dezvoltare și să se înarmeze cu pârghii de politică economică prin continuarea reformelor structurale, o nouă politică industrială, o diplomație economică și o vastă ofensivă de reclădire a reputației noastre externe și un grad înalt de absorbție a fondurilor europene. Dar, mai ales, „evadarea” din poziția actuală de economie și țară de frontieră (accentuată de refuzul Ucrainei de a a semna la Vilnius Acordul de Asociere cu UE) și transformarea noastră într-un stat-pivot, ancorat solid și perseverent în economia Europei și în logica transatlantică, dar capabilă să fie și punte între Est și Vest, între cei doi plămâni ai economiei mondiale: zona europeană și, în curând, vastul spațiu de liber-schimb între UE și SUA pe care TTIP îl va crea și spațiul euro-asiatic în care nu doar China, dar și India, Turcia, Kazahstan, zona Golfului sau Rusia reprezintă tot atâtea oportunități pentru schimburi comerciale și fluxuri de investiții, atât de necesare creșterii economice la ritmuri înalte în condiții de stabilitate macroeconomică și costuri de finanțare tot mai reduse”, spune Mircea Geoană.

Totodată, Mircea Geoană atrage atenția că a dezvolta schimburi comerciale cu state care nu sunt în Vest nu reprezintă o abdicare de la Parteneriatul Strategic pe România – SUA sau de la angajamentele țării noastre cu statele europene și euro-atlantice.

„Fiți un jucător regional, fiți o punte către celelalte țări din regiune”, ne-a spus Joe Biden la întâlnirea cu premierul român. „România poate deveni un tigru al Europei Centrale și de Est”, transmite premierul chinez. A gândi strategic, a dezvolta schimburi comerciale cu state care nu sunt în Vest nu reprezintă o abdicare de la Parteneriatul Strategic pe care îl avem cu SUA sau de la angajamentele noastre europene și euro-atlantice. A fi o „punte” între Est și Vest nu înseamnă altceva decât să fim inteligenți și să ne punem geografia, oamenii și resursele la treabă. Iar vocilor ușor ipocrite, care atenționau de la Bruxelles cu privire la „pericolul” pe care l-ar putea atrage o mai mare deschidere a țărilor din regiune către investițiile din China, le răspund că adevăratul risc pentru UE nu este reprezentat de posibilitatea ca investițiile din această țară să se îndrepte către România sau schimburile comerciale cu țările din regiune să crească. Adevăratul risc cu care se confruntă astăzi UE este ca discrepanțele dintre statele din estul și sud-estul Uniunii și cele din nord și centru să crească și mai mult. Investiții și comerț intra-europene trebuie completate și nu substituite cu investiții și comerț în afara Europei. Așa fac toate statele europene, așa trebuie să facă și România”, adaugă Mircea Geoană.

În final, senatorul spune că mai trebuie făcut un lucru: „găsirea unui nou consens național pentru anii care vin în jurul unui Proiect de Societate care să ducă România din categoria statelor emergente în cel al lumii dezvoltate.  Resincronizarea în plan politic intern nu va fi, din păcate, posibilă până la alegerile prezidențiale de anul viitor. Însă obligația solemnă a viitorului președinte, a guvernului, a majorității, dar și a opoziției parlamentare, a mediului economic, sindical și academic, a românilor din țară și străinătate este de a recrea mediul de încredere și ambiție în jurul unui nou proiect de țară, așa cum s-a reușit pentru integrarea României în NATO și UE în deceniul precedent.”