Pîslaru, avertisment legat de legea decarbonizării: România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR

România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR dacă Parlamentul adoptă Legea decarbonizării în forma actuală, avertizează ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. El susține că președintele Nicușor Dan reprezintă „ultimul bastion” care poate împiedica declanșarea unei proceduri de reversibilitate din partea Comisiei Europene.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat miercuri că sunt în joc sute de milioane de euro, care pot fi pierduți de România dacă Legea decarbonizării va fi adoptată cu amendamentul PSD care schimbă calendarul închiderii capacităților energetice pe cărbune.

Nicușor Dan, „ultimul bastion”

Potrivit lui Pîslaru, Guvernul României își pune speranțele în președintele Nicușor Dan, despre care spune că este „ultimul bastion” care poate opri promulgarea legii.

„Speranța noastră în acest moment este ca președintele țării să acționeze ca ultim bastion și, înțelegând importanța și responsabilitatea pe care o avem, această lege să nu treacă”, a declarat ministrul.

Declarația vine în contextul în care Nicușor Dan, a anunțat că va analiza cu „maximă responsabilitate” legea privind decarbonizarea, dacă aceasta va fi adoptată de Parlament în forma modificată de comisiile de specialitate. El avertizează că va folosi inclusiv prerogativa constituțională de a cere reexaminarea actului normativ pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR și blocarea cererilor de plată către Comisia Europeană.

Pîslaru a avertizat că, dacă legea va fi promulgată, Comisia Europeană ar declanșa procedura privind riscul de reversibilitate a reformelor asumate prin PNRR.

„Comisia Europeană ar trimite României o notificare privind riscul de reversibilitate și i-ar cere să prezinte măsurile prin care revine la angajamentele asumate anterior”, a explicat ministrul.

„Nu ți se iau banii pe care îi aveai, ci îți iau un fel de coeficient”

„În condițiile reversibilității, cererile de plată care mai sunt de depus vor fi afectate vor fi afectate în procesul lor de depunere și aprobare. […] Noi atunci am avut jalonul de circa 600 de milioane, poate să fie o sumă de niște sute de milioane. Este o interpretare care poate fi corectă în sensul că nu ți se iau banii pe care îi aveai, ci îți iau un fel de coeficient de încălcarea regulamentului, care stă cumva în zona comisiei de a-l decide.”, a declarat Pîslaru în cadrul unei scurte conferințe de presă.

Dacă până acum, partidele parlamentare aveau opinii diferite despre cum ar trebui să arate aceste legi, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene declară că în prezent găsește mai mult consens.

„În sfârșit, avem o aliniere în interesul României și al românilor între prim-ministru, poziția Guvernului și poziția președintelui pe acest subiect. Este de bun augur și sper că lucrurile astea să continue”, a declarat Pîslaru.

România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR

Acesta susține că efectele nu s-ar limita la eventuale penalități financiare, ci ar afecta și derularea cererilor de plată din PNRR. Potrivit ministrului, cererea de plată nr. 5 era deja negociată și pregătită pentru depunere, însă, odată declanșată procedura de reversibilitate, România ar trebui mai întâi să demonstreze Comisiei Europene că a remediat situația. De asemenea, și cererea de plată nr. 6 ar urma să fie afectată, iar Parlamentul ar trebui să revină asupra modificărilor adoptate înainte ca procesul să poată continua.

Pîslaru a explicat că, după primirea notificării din partea Comisiei Europene, România va trebui să arate cum corectează situația, iar Bruxelles-ul va analiza răspunsul autorităților.

„Până când nu răspunde și nu dă un răspuns satisfăcător, procedura rămâne deschisă”, a spus Pîslaru, referindu-se la procedura de reversibilitate care ar urma să fie declanșată de Comisia Europeană în cazul promulgării legii.

Cererea de plată nr. 5 din PNRR include 75 de jaloane și ținte, aferente unui număr de 21 de reforme și 54 de investiții. Guvernul estima că, după evaluarea Comisiei Europene, România ar putea încasa aproximativ 2 miliarde de euro prin această cerere. Cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, urmează să fie depusă până la 30 septembrie și include restul jaloanelor și țintelor rămase după revizuirea planului.