Predoiu explică de ce Guvernul nu își asumă proiectul pe legea integrității depus în Parlament: A fost o decizie politică și de stat

Cătălin Predoiu a explicat vineri, pe blogul său, de ce proiectul noii legi în domeniul integrității a fost trimis în Parlament nu de Guvern, ci a fost depus de el, în calitate de senator PNL. Ministrul interimar al Justiției susține că Executivul Bolojan nu mai avea competența de a iniția proiecte de lege după intrarea în interimat și că aceasta a fost singura soluție pentru deblocarea unui jalon din PNRR și evitarea blocării reformei.

Proiectul de lege privind consolidarea legislației în domeniul integrității a fost depus miercuri în Parlament de Cătălin Predoiu, în calitate de senator PNL, și nu ca inițiativă a Guvernului.

Predoiu precizează că s-a consultat cu Bolojan pe legea ANI

La trei zile după depunerea proiectului, ministrul interimar al Justiției a explicat că a recurs la această procedură în urma discuțiilor cu Ilie Bolojan și a consultărilor cu PNL, USR și UDMR. El a explicat de ce lipsesc amendamentele celorlalte partide parlamentare de pe această listă – între care PSD și AUR – și susține că acestea se vor putea pronunța în Parlament.

„În urma demersurilor și instrucțiunilor firești ale prim-ministrului de a facilita adoptarea în Parlament a proiectelor de lege cerute prin Planul Național de Redresare și Reziliență, am dat curs consultărilor cu partidele politice parlamentare, respectiv cu cele care au dorit să participe la aceste consultări. Acestea au fost Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România (…)

Ulterior, în Parlament, alături de celelalte partide parlamentare care nu au participat la consultări — alături de reprezentanții Partidului Social Democrat, Alianței pentru Unirea Românilor, S.O.S. România și Partidului Oamenilor Tineri, precum și de membrii Grupului parlamentar PACE – Întâi România, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale și de parlamentarii neafiliați, care nu au participat la consultări— urmează să fie decisă forma finală a legii”, scrie Predoiu.

Ministrul explică de ce varianta depusă în Parlament nu coincide cu cea trimisă Comisiei Europene

În același timp, ministrul face o distincție între propunerea legislativă depusă în parlament și proiectul elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Agenția Națională de Integritate și transmis Comisiei Europene. Acela este „singurul care angajează instituțional Ministerul Justiției și Guvernul României în fața Comisiei Europene”, spune ministrul interimar al Justiției.

Predoiu admite totodată că forma depusă în Parlament conține „amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică asupra unor instituții juridice cuprinse în proiect”. El susține însă că depunerea acesteia a reprezentat „o decizie politică și de stat” necesară pentru deblocarea procesului parlamentar, urmând ca „Parlamentul să aibă ultimul cuvânt asupra conținutului propunerii legislative”.

„Modul în care se va finaliza procesul parlamentar depinde de voința parlamentarilor și a partidelor parlamentare care vor dezbate propunerea legislativă. Viziunea mea juridică integrală asupra subiectului este reflectată fidel în Proiectul elaborat de Agenția Națională de Integritate și Ministerul Justiției, depus la Comisia Europeană. Datoria mea a fost să deblochez procesul parlamentar”, mai spune Predoiu.

Potrivit lui Predoiu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției și ANI „conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate (ANI), de jurisprudența națională și de cea europeană” și rămâne singurul document care angajează instituțional Guvernul în relația cu Comisia Europeană.

Decizia, necesară pentru evitatea pierderii unui jalon din PNRR

Predoiu admite că unele amendamente incluse în propunerea legislativă „nu reflectă fidel” propria sa viziune juridică, însă consideră că decizia a fost necesară pentru evitarea pierderii unui jalon din PNRR.

„Proiectul elaborat de Ministerul Justiției, în colaborare și de comun acord cu Agenția Națională de Integritate, conține toate garanțiile de transparență cerute de Agenția Națională de Integritate, de jurisprudența națională și de cea europeană.

Acest proiect a fost depus la Comisia Europeană. El poate fi consultat în continuare, fiind anexat acestei postări. Nu există niciun alt proiect asumat de Ministerul Justiției și de Guvernul României în afară de Proiectul trimis Comisiei Europene, în linie cu standardele europene”, scrie Predoiu.

„A fost o decizie politică și de stat, menită să ofere o șansă de ieșire dintr-un impas, cu toate costurile de imagine aferente”, afirmă Predoiu, adăugând că Parlamentul va avea ultimul cuvânt asupra conținutului final al legii.

La finalul postării,  Predoiu a pus la dispoziția publicului proiectul depus de Ministerul Justiției la Comisia Europeană.