Semnalele emisarului SUA la București. Cum au jucat americanii în spatele mesajelor diplomatice și ce strategie a adoptat Guvernul

În mai puțin de 24 de ore, cât a stat la București, adjunctul pentru Europa al Secretarului de Stat american, Victoria Nuland, a scanat, în câteva instituții-cheie, în ce măsură se respectă în România regulile statului de drept, ce îi mobilizează pe politicieni să voteze sau să permită adoptarea unor legi deficitare, dar și de ce NU ies oamenii în stradă să apere Justiția. „E îngrijorător că există atacuri la adresa independenței justiției, e o îngrijorare când politicienii decid să provoace sistemul juridic”, a avertizat ea.

Numărul doi în Departamentul de Stat și unul dintre cei mai buni comunicatori ai diplomației SUA, cu un trecut de șef al Comunicării acestei instituții în prima administrație Obama, Nuland a avut, în spatele mesajelor oficiale, o întreagă strategie bazată pe gesturi simbolice:

1. A ales cu cine să se vadă, în afara discuțiilor dictate de uzanțele diplomatice (președinte, șefa DNA, oameni de afaceri americani, câțiva reprezentanți ai societății civile), și mai ales cu cine să NU se întâlnească. În cazul strict al premierului Victor Ponta, alegerea nu a fost făcută de oficialul SUA, ci de prim-ministrul care nu s-a aflat în țară.

2. Și-a făcut în mod direct aranjamentele întâlnirilor, toate acestea, atât cele anunțate public, cât și cele pentru care s-a cerut păstrarea confidențialității, fiind negociate de către Departamentul de Stat al SUA, fără implicarea Ambasadei de la București.

3. Conferința de presă, anunțată inițial ca o masă rotundă informală la care au fost invitate 8 instituții mass-media, a fost transmisă în direct pe internet.

Guvernul și-a transmis, la rândul său, mesajele în aceeași cheie. Premierul Victor Ponta l-a delegat pe ministrul de Externe, Titus Corlățean, să discute „orice subiect”. În acest timp, Palatul Victoria a omis să facă un anunț prealabil în legătură cu plecarea din țară a prim-ministrului și a evitat, timp de cinci zile, să ofere orice explicație legată de acest subiect. La întoarcere, premierul și-a făcut publice personal motivele absenței, alegând, la rândul său, ieșirea la un post de televiziune aliat în lupta politică.

„Aveam programată, dinainte de Anul Nou, o vizită privată în Italia, împreună cu soția mea. Am fost trei zile în Italia”, a spus Victor Ponta duminică seară, la Antena 3, arătând că s-a întâlnit cu socialistul Matteo Renzi.

Cu cine a discutat Nuland: DNA, Cotroceni, MAE, oamenii de afaceri americani, societatea civilă, presa

La București, Victoria Nuland a avut patru opriri strategice.

Prima: la sediul DNA. La o oră după aterizarea aeronavei, oficialul american s-a întâlnit cu Laura Codruța Kovesi pentru a discuta cu procurorul-șef al DNA despre independența procurorilor. Întâlnirea nu a fost anunțată public. Victoria Nuland  nu a solicitat și nici nu a avut nicio discuție similară cu procurorul general, Tiberiu Nițu.

A doua oprire: la Palatul Cotroceni. Aici, președintele Traian Băsescu a menționat „micile neînțelegeri” din relația România – SUA, episodul fiind făcut public prin selecția de imagini transmisă presei de către Președinție. Așa cum a arătat ulterior Nuland, la Cotroceni s-a vorbit, ca și ulterior la Guvern, atât despre statul de drept, despre independența justiției, despre relația în interiorul NATO și despre parteneriatul României cu SUA, cât și despre Republica Moldova.

Surse diplomatice au declarat pentru gândul că interesul manifestat de emisarul SUA a vizat inclusiv declarațiile lui Băsescu legate de unirea cu Republica Moldova. Ulterior, Nuland a avut o poziție tranșantă în legătură cu acest subiect: „SUA susțin suveranitatea își integritatea teritorială a Republicii Moldova și libertatea de a-și alege calea pe care să o urmeze în viitor”.

Potrivit șefului Administrației Prezidențiale, Cristian Diaconescu, maniera în care Victoria Nuland și-a transmis toate mesajele „a fost una deosebit de constructivă, necontondentă”. „Administrația americană a constatat derapaje ale puterii politice, agresiuni ale puterii la adresa statului de drept și ingerințe și presiuni în treburile și independența justiției și, în mod natural, a luat decizia de trimite un înalt oficial pentru a prospecta această situație anormală din România”, i-a justificat el, într-o postare pe blog, prezența, adăugând că discuția de la Cotroceni nu a inclus tema amnistierii și a grațierii aflate în continuare pe agenda Parlamentului.

Întâlnirea de mai bine de o oră a avut loc la solicitarea Președinției, radicând astfel miza vizitei și punându-l pe premier în situația de a explica de ce nu are o discuție similară cu oficialul american.

A treia oprire: la MAE. Mesajele care au avut ca țintă Guvernul – „Statul de drept trebuie întărit”, fiind printre cele mai importante – i-au fost transmise ministrului de Externe. La finalul întâlnirii, Titus Corlățean a făcut propria listă a subiectelor de interes -investitorii americani în România, cooperarea bilaterală în cadrul NATO, agenda viitorului summit NATO (septembrie 2014, Marea Britanie), misiunea din Afganistan, scutul antirachetă de la Deveselu, politica europeană din zona Balcanilor, Parteneriatul Estic, Republica Moldova – lăsând la final „subiectul sensibil” al statului de drept. „Este în primul rând interesul nostru să consolidăm statul de drept. Angajamentul României și al Guvernului pe acest palier este foarte, foarte clar”, a spus el.

A patra oprire: Ambasada SUA. Sâmbătă dimineață, emisarul american a avut, la ambasadă, mai multe întâlniri stabilite direct de Departamentul de Stat și păstrate confidențiale. Aici, Nuland a dorit să discute cu reprezentanți ai societății civile, ai unor instituții mass-media, dar și cu oameni de afaceri americani, membri ai Am Cham.

Potrivit surselor gândul, investitorii americani s-au arătat nemulțumiți de legilsația în domeniul insolvenței și au reclamat favorizarea clientele politice la atribuirea contractelor cu statul.

La discuția cu cei din societatea civilă, ca și la conferința de presă transmisă, prin excepție de la uzanțele Ambasadei SUA, în direct, pe internet, lista participanților a fost una restrânsă. Nuland a inclus doar patru reprezentanți ai societății civile – Adrian Moraru, directorul IPP, Cristian Ghinea, directorul CRPE, Cristina Guseth, directorul Freedom House România, și Laura Ștefan (Expert Forum) – și opt instituții de media: Agenția France Press, Mediafax, Gândul, România Liberă, Evenimentul Zilei, Hotnews, TVR și B1.

Omul gesturilor simbolice. Precedentele Kiev și Chișinău

Printre cei mai influenți diplomați de la Washington, Victoria Nuland este de altfel cunoscută pentru gesturile simbolice – surpriză pe care le face în timpul vizitelor. Cu numai o lună înainte de a veni la București, pe 11 decembrie, când se afla la Kiev, Nuland a apărut intempestiv în Piața Independenței, împărțind, la brațul ambasadorului american, mâncare protestatarilor împotriva regimului Ianukovici.

Câteva zile mai devreme, în timpul vizitei la Chișinău, Victoria Nuland a mers, împreună cu șeful Departamentului de Stat, John Kerry, la o degustare de vinuri, în beciurile de la Cricova. Întâlnirea cu producărorii din domeniu, ieșită din uzanțele diplomatice, urma embargoului impus de Moscova vinurilor moldovenești.

Patru mesaje-cheie la București

Tot patru au fost mesajele publice principale ale adjunctului lui John Kerry la Washington.

Mesajul SUA pentru politicieni: „Este o îngrijorare și o preocupare când există atacuri la adresa independenței juridice, e o îngrijorare când politicienii decid să provoace sistemul juridic, iar cetățenii din România au luptat din greu pentru a avea un sistem independent. Ați organizat proteste și v-ați străduit mult. Îi îndemn pe toți românii, indiferent de apartenența politică, să lupte în continuare pentru a proteja independența sistemului de justiție și pentru a nu permite amestecul politic”.

Mesajul SUA pentru Guvern: „O Românie cât mai puternică posibil, cât mai curată posibil, o Românie cât mai puternică și democratică”.

Mesajul SUA pentru Parlament, transmis prin Guvern: „Cred că am fost foarte clari prin ceea ce a transmis Ambasada la momentul respectiv. Cum am spus, am avut o întreagă discuție pe toate subiectele vitale pentru parteneriatul nostru strategic, fie că e vorba de sfera de securitate, de cea economică sau a respectării statului de drept. Am primit asigurări importante din partea Guvernului în legătură cu modul în care Guvuvernul percepe reacțiile internaționale după acele evenimente din decembrie (privind tentaviva de modificare a Codului Penal, n.red.), dar e important ca și cetățenii să inste pentru resapectarea regulilor statului de drept, asupra transparenței și a buneri guvernări”. (…) „Nu mă voi amesteca în legătură cu procesele interne. Am fost informată în ultimele 24 de ore în legătură cu variantele posibile aici (legate de noua Lege a amnistiei, n.red.) și nu-mi este încă clar care este traiectoria. Dar cred că este foarte important să existe o dezbatere deschisă despre transparență și despre statul de drept.

Mesajul SUA legat de Republica Moldova, transmis și Președinției și Guvernului: „SUA susțin suveranitatea își integritatea teritorială a Republicii Moldova și libertatea de a-și alege calea pe care să o urmeze în viitor”.

Strategia Guvernului: tăcerea. Ponta: „Am fost într-o vizită privată în Italia, cu soția”

Strategia de comunicare a Guvernului, de cealaltă parte, a variat între mesajele asiguratorii ale lui Titus Corlățean și atacurile lui Gyorgy Frunda, consilierul onorific al premierului. „România nu e colonie”, a replicat acesta din urmă.

După ședința de Guvern de marți, Palatul Victoria a intrat în sitentio stampa, inclusiv purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, ridicând din umeri la orice întrebare legată de activitatea sau de programul premierului. „Îmi pare rău, sunt în Austria, în concediu. Este foarte fain aici, e zăpadă, e singura declarație oficială pe care pot să v-o dau”, a spus Mirel Palada contactat de gândul.

Victor Ponta a evitat, la rândul său, orice precizare legată de absența sa din țară, infirmând doar ipoteza unei vacanțe.

După cinci zile de tăcere, premierul a ales să-și comunice motivele absenței din studioul Antenei 3, după ce, înainte de a pleca, își lansase mesajele politice și intențiile guvernamentale, de la un alt post tv apropiat, RTV. „Aveam programată, dinainte de Anul Nou, o vizită privată în Italia, împreună cu soția mea. Am fost trei zile în Italia”, a spus Victor Ponta, arătând că s-a întâlnit cu Matteo Renzi, noul lider socialist. Liderul PSD a arătat și de ce a considerat imporatantă această discuție: „Grupul nostru politic peste o lună va decide care e poziția noastră în cadrul Europei”.

Ponta a insistat totodată asupra faptului că astfel de lucruri „sunt normale”. „Sunt un om normal care aș dori să petrec mai mult timp cu familia. Lucrurile private sunt normale. Când nu sunt la Guvern sau într-o vizită oficială sunt cu familia. De altfel, președintele știa, SPP-ul știa”.

Premierul mută atenția pe „un subiect confidențial”

Dacă Departamentul de Stat a anunțat ca teme de interes pentru trimisul american respectarea normelor statutui de drept, parteneriatul strategic și problemele de pe agenda regională, Victor Ponta a susținut că vizita Victoriei Nuland a avut, în realitate, ca țintă, un „subiect confidențial care s-a discutat și se va discuta în CSAT”. „E un subiect care nu e public, e confidențial, însă asupra căruia domnul ministru Corlățean este de departe cel mai îndreptățit să spună punctul de vedere al Guvernului, deci e foarte bine că doamna Nuland a fost la București, că s-a discutat despre acest subiect important”, a spus Ponta, adăugând că subiectul secret „ține de raporturile România-SUA, l-am discutat și îl vom discuta în CSAT”.

În viziunea sa, ideea că Nuland a venit să critice Guvernul sau să facă o evaluare este „o iluzie oarecum fanariotă – te duci, plângi, vine cineva…”. „Poziția doamnei Nuland a fost extrem de apreciativă la adresa României”, a concluzionat Ponta.

În urmă cu trei luni, tot contrar uzanțelor, președintele Traian Băsescu a evitat, la rândul său, să aibă o întâlnire cu premierul Muntenegrului, Milo Djukanovici, aflat în vizită oficială în România, cu toate că, după accidentul din vară în care și-au pierdut viața 18 români se declara recunoscător autorităților pentru răspunsul prompt.

Nuland: Absența lui Ponta, „o coincidență”

În intervenția sa publică, Nuland a luat drept „o coincidență” nesincronizarea programului său cu cel al premierul.

„După cum știți, premierul a fost primit recent de vicepreședintele Biden, la Washington. A fost o vizită foarte bună. A implicat multe mesaje foarte clare și oneste. Așa că, sincer, a fost doar o coincidență că am reușit să vin într-o zi în care avea alte obligații. Am încredere că mesajul pe care i l-am transmis ministrului de Externe va fi foarte clar transmis”, a spus ea la Ambasada SUA, considerând „reprezentative” întâlnirile pe care le-a avut în România.

Înainte de a pleca de la Ambasada SUA și-a anunțat și concluzia: „Ultimele 24 de ore au fost foarte interesante și folositoare”.