Senator UDMR de Covasna: „România ar trebui să renunțe la câteva elemente de paranoia”

Senatorul UDMR Covasna Klarik Laszlo afirmă că România „ar trebui să renunțe la câteva elemente de paranoia”, dând ca exemplu faptul că România încă se definește ca stat național, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Senatorul UDMR de Covasna Klarik Laszlo s-a referit, într-o declarație dată jurnaliștilor prezenți la comemorarea semnării Tratatului de la Trianon, la o afirmație a lui Henry Kissinger, fost ministru de externe al SUA, potrivit căreia tratatul de pace de la Paris a fost sortit eșecului deoarece s-a realizat un compromis mult prea facil între idealismul american și paranoia europeană.

„Acest mesaj al conferinței de pace de la Paris al Trianonului este valabil și astăzi. Cred că mesajul pentru România este că ar trebui să renunțe la câteva elemente de paranoia”, a spus senatorul UDMR de Covasna.

În opinia acestuia, „o dovadă de paranoia” este faptul că, după aproape 100 de ani de la Declarația de la Alba Iulia, „nu s-au respectat promisiunile față de minoritățile naționale”.

„Consider că este o dovadă de paranoia faptul că România încă se definește ca stat național. De asemenea, consider ca element suprem de paranoia faptul că politicienii nu pot concepe ca o minoritate națională semnificativă din România, secuimea, să trăiască în cadrul unei regiuni administrative de sine stătătoare, care nu este împotriva statului român, care respectă legislația românească”, a spus senatorul UDMR.

Peste două sute de persoane au participat, marți, în Parcul Central din Sfântu Gheorghe, la comemorarea semnării Tratatului de la Trianon.

Tratatul semnat în 4 iunie 1920 la Grand Palace de Trianon de la Versailles (Franța), după Primul Război Mondial, consfințea unirea Transilvaniei și Banatului cu România. În urma aceluiași act, Slovacia și Rutenia au revenit Cehoslovaciei, Burgenlandul – Austriei, iar Croația și Slavonia – Iugoslaviei. Tratatul a fost semnat de 23 de state. Din Europa, semnatarele au fost, de o parte Ungaria, iar de cealaltă statele Antantei, printre care România și cele trei state noi: Polonia, Cehoslovacia și Iugoslavia (la vremea respectivă Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor).