Simina Tănăsescu vorbește despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024, în fața reprezentanților celor mai înalte jurisdicții constituționale din 10 țări. Cum a încercat să argumenteze controversata decizie

Președinta Curții Constituțională a României, Elena Simina Tănăsescu, a susținut un discurs, vineri 6 noiembrie, la Palatul Parlamentului, la reuniunea de lucru cu tema „Societatea informațională și democrația constituțională”, în cadrul programului trienal al președinției Asociației Curților Constituționale Francofone. Evenimentul a avut loc în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Tema discursului s-a axat pe anularea alegerilor din noiembrie 2024, situație despre care a afirmat că nu este „singulară”. Tot ea a dat și exemplul Austriei, care, în 2016, a decis „reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale”. În ceea ce privește primul tur de scrutin pentru alegerea noului președinte al României, din 2024, Simina Tănăsescu a menționat că este dovadă a „riscurilor tehnologiilor digitale”, în raport cu „procedurile și mecanismele democratice”.

„Curtea Constituțională a Austriei a decis reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016.

„În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, cu consecința reluării sale în integralitate.

În martie 2025, Curtea Constituțională a Republicii Bulgaria a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024.

Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curții Constituționale a României a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale, componente ale societății informaționale, în special cu privire la procedurile și mecanismele democratice.

Societatea informațională se caracterizează printr-un rol tot mai important al informației și tehnologiei în toate domeniile vieții umane. Aceasta ar trebui să conducă la un salt calitativ al democrației, prin intermediul accesului la informație și al unei transparențe sporite, către o societate a cunoașterii.

Cu toate acestea, trebuie să admitem că în societatea informațională putem întâlni, uneori, și o mercantilizare a atenției umane”, a declarat Elena Simina Tănăsescu.

„Esența democrației constituționale este limitarea puterii politice prin Constituție”

Un alt subiect abordat a fost și „limitarea puterii politice prin Constituție”, aspect pe care l-a definit drept „esența democrației constituționale”. Amintim că, în cazul Siminei Tănăsescu a fost deschisă o Comisiei de Anchetă în Senat, după ce a avut o întâlnire secretă cu premierul demis Ilie Bolojan, chiar înainte ca CCR să voteze amendamentul Fritz, depus de PSD, la Legea Integrității. Ulterior votului, șefa CCR a formulat „o opinie separată”, în care s-a opus validării noii legi.

„Esența democrației constituționale este încadrarea și limitarea puterii politice prin Constituție. Ea asigură respectarea statului de drept. Ea presupune respingerea instituționalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorități”, a declarat Elena Simina Tănăsescu în cadrul evenimentului despre „Societatea informațională și democrația constituțională”.

Prin urmare, democrația constituțională nu este un oximoron, iar democrația nu este externă Constituției. Justiția constituțională stă dovadă pentru acest fapt.
Curtea Constituțională a Austriei a decis reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016″, a declarat Simina Tănăsescu.

Prezentarea raportului despre anularea alegerilor prezidențiale a fost amânată

Amintim că raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 urma să fie prezentat în Parlament marți, 13 octombrie, de reprezentanții Comisiei de Abuzuri. Anunțul a fost făcut, în urmă cu o săptămână, de liderul AUR, George Simion, care a ținut să precizeze că nu este vorba de raportul „promis” de Nicușor Dan atunci când a devenit președintele României.

Totuși, proiectul de publicare a raportului a fost amânat, întrucât reprezentanții Comisiei nu doresc ca votul de învestitură a Guvernului Niculescu să „umbrească” raportul. Astfel, raportul va fi publicat la o dată ulterioară.