V-AȚI VINDE VOTUL? Cum răspund românii la primul test de sinceritate electorală

Ce spun românii atunci când sunt întrebați dacă și-ar vinde votul? „Nici prin cap nu mi-ar trece”, răspunde o doamnă trecută de 40 de ani, plecată de patru ani în Italia. „Nu, dar întrebarea este cui?”, este mai pragmatic, un tânăr. Un altul, mult mai tranșant a făcut și un preț. Care este acesta și cum reacționează românii când sunt întrebați dacă și-ar vinde votul, aflați în filmul de mai jos:

Crește numărul de alegători, scade prezența la vot

De la nivelul record de 86,19%, înregistrat la primul scrutin de după 1989, când un număr 14.826.616 de alegători s-au prezentat la urne, la o prezență de doar 54.37%, asigurată de 9.946.748 alegători, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2009.

1990. La scrutinul pentru alegerea Președintelui din 20 mai 1990, desfășurat simultan cu alegerile parlamentare, din numărul total de 17.200.722 alegători, s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%).

1992. Următoarele alegeri prezidențiale s-au desfășurat, în 1992, în două tururi de scrutin, primul în data de 27 septembrie, în paralel cu alegerile parlamentare, și al doilea în data de 11 octombrie. În primul tur, din cei 16.380.663 alegători, și-au exprimat opțiunea prin vot 12.496.430 cetățeni, fiind înregistrată o prezență de 76.29%. La turul de scrutin care a decis Președintele, au votat 12.153.810 cetățeni, prezența scăzând la 73.23%.

1996. În alegerile prezidențiale din anul 1996, prezența la vot în primul tur, organizat în 3 noiembrie, simultan cu cele parlamentare, din 17.218.654 de alegători înregistrați au votat 13.088.388, respectiv 76,01%. La al doilea tur de scrutin, din 17 noiembrie, prezența la vot a scăzut ușor, la 75.90%, la une prezentându-se 13.078.883 cetățeni cu drept de vot. 

2000. Următoarele alegeri prezidențiale au fost organizate în anul 2000, în două tururi de scrutin, la 26 noiembrie, simultan cu alegerile parlamentare, respectiv 10 decembrie. În primul tur, din 17.699.727 de alegători înregistrați în liste au votat 11.559.458 (65,31%), iar în al doilea tur – 10184715 (57.50%).

2004. La scrutinul din 2004 pentru alegerea Președintelui, organizat, de asemenea, în două tururi – dintre care primul s-a desfășurat, 28 noiembrie, în paralel cu alegerile parlamentare, iar altul în data de 12 decembrie – un număr de 18.449.676 alegători au fost înscriși în liste. Din aceștia, 10.794.653 au votat la prima rundă a alegerilor (58.51%) și 10.112.262 în cea de-a doua (55.21%).

2009. Alegerile din anul 2009 au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului. De această dată, însă, primul tur de scrutin, din 28 noiembrie, s-a desfășurat simultan cu cu referendumul național privind parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. În primul tur, din cei 18.293.277 alegători înscriși în listele electorale, s-au prezentat la vot 9.946.748 (54.37%), iar în turul II, care a avut loc în data de 6 decembrie, – 10.620.116 (58.02%). La primul tur de scrutin, și-au exprimat opțiunea prin vot 51,50% din alegătorii înscriși în listele electorale îm mediul urban și 56,30% în mediul urban, potrivit estrimărilor făcute de INS în ziua alegerilor, pe baza unui eșantion reprezentativ format din 6.011 secții de votare, cu marjă de eroare de +/- 3%.

Cea mai ridicată prezență, care a depășit 60%, a fost înregistrată în judele Ilfov, Teleorman, Mehedinți, Dâmbovița și Giurgiu.

O prezență mai mică de 50 la sută la vot a fost în judele Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramureș și Vaslui, precum și în sectoarele 2, 3, 4 și 5. În al doilea tur de scrutin, prezența în mediul urban a fost de 54, 72%, iar în mediul rural de 60,11%. Și la acest tur, o prezență mare la vot a fost înregistrată în județele Ilfov, Teleorman, Mehedinți, precum și în județele Dâmbovița și Olt, la polul opus situându-se aceleași județe ca și la primul tur – Satu Mare, Covasna, Harghita, Maramureș și Vaslui.

De asemenea, alegătorii din sectoarele sectoarele 2, 3, 4 și 5 ale Capitalei s-au prezentat în număr redus la urne.
Se poate observa, astfel, o constantă în ceea ce privește mobilizarea la vot a alegătorilor în anumite județe și sectoare la cele două tururi, aceleași județe „codașe” și „fruntașe” figurând și în estimările privind prezența la alte tipuri de alegeri – parlamentare, locale și europarlamentare.

De asemenea, prezența la vot la ambele tururi de scrutin în mediul rural a fost superioară celei din mediul urban, situație similară altor tipuri de alegeri.

Comparând prezența la vot la primul și al doilea tur de scrutin în alegerile prezidențiale organizate după 1989, excluzând scrutinul din 1990, când președintele a fost decis din primul tur, în majoritatea cazurilor cei mai mulți cetățeni cu drept de vot s-au prezentat la urne în primul tur. Excepție de la această tendință  au făcut alegerile din 2009, când prezența la vot în turul II a fost cu 3,65% mai mare decât la primul tur de scrutin.

Analizând prezența în alegerile din 1990 comparativ cu cea de la primul tur de scrutin al alegerilor din 2009, se poate constata că, în ultimii 24 de ani, aceasta a scăzut cu aproape o treime (31,82%). De asemenea, în aceeași perioadă, numărul cetățenilor care și-au exprimat opțiunea prin vot a scăzut cu aproape 5 milioane (4.879.868), deși numărul persoanelor cu drept de vot a crescut cu peste un million (1.092.555). 

CLICK PENTRU A MĂRI

Evoluția prezenței la vot la alegerile prezidențiale

Aspiratorul, Loganul și puiul grill. Metode ale politicienilor de cumpărare a votului

Numărul din ce în ce mai mic de români care vin la vot nu i-a îngrijorat însă pe politicieni, care în lipsa unei condiționări legate de prezența la alegeri, au căutat să-și mențină activ electoratul. Nu de puține ori, pomenile electorale au ținut locul principiilor și politicilor cu care oamenii să fie mobilizați la vot.

De la celebrele pungi cu zahăr și ulei s-a ajuns la tombole electorale care să țină interesul crescut. Unii politicieni nu așteaptă însă apropierea alegerilor și o iau din timp. Este cazul senatorului PSD, Ioan Mang, care cu un an înaintea scrutinului din 2012 a pus la punct o tombolă electorală sub pretextul unui sondaj despre prioritățile județului Bihor. A trimis 80.000 de cărți poștale, iar cei care răspundeau intrau în cursa pentru marele premiu constând într-un sistem Home Cinema. Locul doi era un aspirator, iar locul trei un cuptor cu microunde.

Tot tombolă, dar cu premii mai mari au organizat și liberalii înaintea alegerilor locale din 2012. PNL Suceava a pus la bătaie televizoare, laptop-uri, telefoane mobile, electrocasnice, iar premiul cel mare a fost o Dacia Logan.

Ba chiar, la Turceni, primarul liberal de la acea vreme, Ion Iordache a promovat tombola prin hotărâre a Consiliului local, prin care s-a alocat suma de 100.000 de lei pentru organizarea fondul de premii. Acestea din urmă erau tot din categoria aparatelor electrocasnice, televizoare și laptop-uri.

Dacă pesediștii și liberalii au optat pentru produse electronice și mașini, din partea PDL, unii politicienii au mers pe varianta clasică a pungii cu mâncare. Este cazul ex-pedelistului Florin Popescu căruia cele 70 de tone de carne de pui destinate mitei electorale i-au adus și un dosar penal. Potrivit referatului pe baza căruia procurorii DNA  au cerut Parlamentului aviz pentru arestarea lui Florin Popescu, acesta ar fi dat mită electorală 60.000 de pui grill. Anchetatorii susțin că au dovedit faptul că Popescu a cerut reprezentaților unei societăți comerciale peste 70 de tone de carne de pui „pe care a folosit-o în scop electoral, distribuind-o cetățenilor din județul Dîmbovița pentru a-i determina să-l voteze”.

*Barometrul global al fericirii

** SONDAJ IRES Votanți și non-votanți la alegerile europarlamentare 2014