Vicepreședintele Autorității pentru Reglementarea Comunicațiilor o pune la punct pe Diana Buzoianu. Acuză USR-ul de dezinformare la adresa instituției

Pavel Popescu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), reacționează după ce Diana Buzoianu a reproșat instituției că și-ar neglija atribuțiile. Acesta explică, într-o postare pe Facebook, responsabiltățile ANCOM reglementate prin lege, și precizează că ministra nu este îndeajuns de informată pentru a critica. De asemenea, vicepreședintele ANCOM acuză USR-ul de „dezinformare” pe rețelele de socializare.

Vicepreședintele ANCOM acuză USR de dezinformare la adresa instituției pe care o conduce prin intermediul platformelor de socializare. Partidul ar fi publicat postări în care ar fi făcut acuzații false la adresa ANCOM, susține vicepreședintele Pavel Popescu.

„Pentru a ilustra modul în care ANCOM a acționat într-un caz concret de dezinformare gravă, postată pe paginile partidului politic din care face parte doamna ministru, sponsorizată din bani publici și distribuită inclusiv de alți colegi miniștri ai dumneai (membri chiar și în CSAT)”, menționează acesta.

ANCOM demontează acuzațiile aduse de USR

USR ar fi transmis în mediul online că ANCOM ar fi utilizat bani publici pentru a plăti salarii de zeci de mii de euro, prime și protocolul pentru evenimente, susține vicepreședintele Pavel Popescu. Acesta demontează acuzațiile.

„Institutia din a cărei conducere fac parte a fost acuzată de USR că:

1. A plătit cu 10 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro) 7 angajați, adică, circa 30.000 de euro/lună/per angajat. .�Realitatea: Acei angajați erau plătiți de aproximativ 10 ori mai puțin, maximum 3.000 de euro/lună.

2. A plătit pentru protocolul instituției 150.000 de euro din bani publici.�Realitatea: Suma respectivă (în final mult mai mică) a fost cheltuită pentru reprezentarea statului român timp de trei săptămâni la Geneva, în cadrul conducerii ITU de către ANCOM, pentru 500 de oficiali guvernamentali din 200 de țări.

3. A plătit premii angajaților în valoare de 3,6 milioane de lei, bani care nu au fost plătiți niciodată, deși explicațiile tehnice și bugetare au fost prezentate în fața comisiei”, scrie Pavel Popescu.

„Campanie masivă de dezinformare, plătită din bani publici”

„Ce a făcut ANCOM pentru a contracara această campanie masivă de dezinformare, plătită din bani publici cu iresponsabilitate, care a ajuns în newsfeed-ul a milioane de români?

A demontat informațiile false prin comunicare strategică, transparentă și bazată pe adevăr.
Drept urmare, această campanie lansată de partidul doamnei ministru continuă să existe și astăzi în spațiul public, sub protecția libertății de exprimare garantate de Constituția României”, a adăugat vicepreședintele ANCOM.

„În contextul cursei iresponsabile pentru like-uri, în care se angajează unii politicieni”

Pavel Popescu susține că Diana Buzoianu ar fi atacat ANCOM, ca o manevră de imagine, pentru a atrage simpatia cetățenilor. Ministra Mediului s-a declarat revoltată de faptul că în România nu există un reprezentant al platformelor de socializare, la care cetățenii să facă sesizări, deși în nicio țară nu este desemnată o astfel de autoritate.

„În contextul clasic și regretabil al cursei iresponsabile pentru like-uri, în care se angajează zilnic unii politicieni, colegii noștri din cadrul Direcției pentru Supravegherea și Aplicarea DSA din ANCOM au fost astăzi ținta unui atac total nejustificat pe rețelele de socializare, lansat de doamna ministru Diana Buzoianu.

Așa cum am precizat de nenumărate ori în mod oficial, conform legislației DSA, ANCOM nu deține atribuții sau pârghii clare în ceea ce privește combaterea campaniilor de dezinformare”, menționează Pavel Popescu.

„Nu suntem responsabili pentru lipsa de interes a unui ministru”

Vicepreședintele Pavel Popescu îi reproșează Dianei Buzoianu lipsa de documentare cu privire la atribuțiile legale ale ANCOM. Acesta enumeră reglementările privind limitarea informațiilor de tip fake-news, atât la nivel de ANCOM, cât și la nivelul platformelor de socializare.

„În egală măsură, nu putem, nu suntem și nu vom fi vreodată responsabili pentru lipsa de interes a unui ministru, indiferent de culoarea sa politică, de a citi, măcar superficial, legislația DSA înainte de a participa la o întâlnire tehnică cu orice instituție a statului român, parte a acestui mecanism european”, mai spune vicepreședintele Pavel Popescu.

„Nu există atribuții directe ale ANCOM în eliminarea campaniilor de dezinformare din mediul online”

„1. Nu există atribuții directe ale ANCOM în eliminarea campaniilor de dezinformare din mediul online. Cum nu există nici pentru cazurile de FIMI, unde atribuțiile clare aparțin MAE, minister condus chiar de colegii doamnei ministru Buzoianu.

2. Dezinformarea, în ansamblul său, este definită într-un mod extrem de vag în acest regulament. Așa cum am afirmat public de mai multe ori, luptăm ca această situație să se schimbe de urgență la nivel european.

3. Platformele de social media dispun de proceduri clare pentru orice caz de dezinformare, fake news, FIMI sau încălcare a drepturilor unui utilizator. Acestea oferă, de asemenea, canale directe de comunicare prin intermediul conturilor de utilizator”, a scris Pavel Popescu, vicepreședintele instituției.

„Stimată doamnă ministru, vă rog respectuos: CITIȚI LEGEA. Iar dacă apreciați că aceasta trebuie MODIFICATĂ, inițiați de urgență demersurile necesare. Ca lider politic cu influență, aveți toate pârghiile la Palatul Victoria și în Parlament”, a mai adăugat acesta.

Ce critici a adus Diana Buzoianu la adresa ANCOM

Buzoianu a scris pe Facebook că a participat la o ședință organizată de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), instituția „care are de urmărit implementarea la nivel național a Regulamentului privind serviciile digitale”.

„I-am întrebat concret ce atribuții au pentru a opri campaniile de fake news. Mi-au răspuns că termenul «dezinformare» apare de doar 13 ori și doar în preambulul regulamentului pe care ar trebui să îl urmărească că se aplică și că ei nu au nicio atribuție expresă pe acest domeniu. Aici suntem”, a transmis ministra Mediului.

„Platformele sociale nu au niciun reprezentant în România cu care un cetățean să poată vorbi”

Diana Buzoianu a spus că a ridicat și problema lipsei unor reprezentanți ai platformelor sociale în România, la care cetățenii să poată apela.

„I-am întrebat dacă li se pare normal că platformele sociale nu au niciun reprezentant în România cu care un cetățean să poată vorbi dacă are un caz grav de raportat. Mi-au răspuns că na, regulamentul nu prevede asta ca un drept pentru oameni…și că e discutabil dacă putem noi, românii, să avem drepturi suplimentare față de regulament (o interpretare juridică aberantă- regulamentul impune un nivel minim de protecție juridică, nu un plafon maxim). Dar, sigur, au menționat și că Parlamentul e liber să decidă”, a subliniat Diana Buzoianu.