Victor Ponta repetă „EXPERIMENTUL DIASPORA” în țară: încalcă legea și refuză să organizeze alegeri parțiale. Ce trebuia să se întâmple până pe 4 mai 2015

Autoritatea Electorală Permanentă precizează într-un răspuns acordat gândul sub semnătura președintei AEP, Ana Maria Pătru, că a informat periodic Guvernul cu privire la vacantarea mandatelor de parlamentar, președinte de CJ sau primar, propunând date pentru care se pot organiza alegeri parțiale pentru acestea. De fiecare dată, propunerea AEP a fost ignorată de Guvern, deși premierul Ponta vorbește des despre rolul acestei Autorități, care ar trebui să se ocupe la alegerile viitoare și de votul din Diaspora.

În această situație se află în momentul actual, dar lista este în curs de actualizare, deoarece și pentru alte situații urmează să se aplice termenul legal, 14 colegii parlamentare, cinci pentru funcția de  președinte al Consiliului Județean, trei pentru funcția de primar al unor mari municipii, dar și alte comune și consilii locale.

„Autoritatea Electorală Permanentă a propus data de 22 martie 2015 pentru organizarea de noi alegeri parțiale locale și parlamentare. Precizăm că în cazul alegerilor locale parțiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea și desfășurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar trebui adoptate astfel încât să intre în vigoare la data de 4 mai 2015″, se arată în documentul primit de gândul de la AEP.

Până pe 4 mai, care a fost luni, guvernul nu a emis nicio astfel de hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă că a blocat alegerile parțiale locale prin încălcarea legii.

Premierul Ponta a declarat că va organiza alegeri doar dacă va decide o instanță, nu pentru că așa scrie în lege. În 2012, pe când se afla în opoziție avea însă un alt punct de vedere.

„Opinia noastră este că România nu trebuie să stea tot timpul în alegeri, ci trebuie să ai date în care strângi mai multe tipuri de alegeri și în felul acesta economisești bani și ferești societatea de o campanie electorală neîntreruptă. Deci strict politic, PSD-ului i-ar conveni să organizeze alegeri pentru că cel puțin două din trei le-am câștiga. Dar aici nu este vorba de un interes politic, aici e vorba dacă facem în fiecare săptămână și ținem țara tot timpul în alegeri pentru un mandat care se termină peste un an. Poate reușim să schimbăm legea pentru un mandat de patru ani, atunci la anul nu mai organizăm. De muncit când mai muncim dacă stăm tot timpul numai în alegeri”, a fost motivația oferită de prim-ministru în 2015.

Aceasta este opusul a ceea ce promova pe când se afla în Opoziție același politician: Victor Ponta.

„Vom acționa împreună cu ONG-urile pentru a obține pe calea instanțelor alegeri parțiale în cele trei colegii de deputat și două de senat în care Guvernul Boc era obligat conform legii actuale în vigoare să organizeze alegeri parțiale (…) Guvernul Boc nu a aplicat legea, nu a emis hotărâri de Guvern, nu a organizat alegeri (…) vom acționa atât în instanța civilă, pentru ca instanța să oblige guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea de fapt, dar și din punct de vedere penal, faptul că un prim-ministru, oricum s-ar numi acesta, refuză să respecte o lege a țării este o încălcare și a legii penale”, afirma la o conferință de presă a USL din ianuarie 2012 Victor Ponta.

Unde refuză Ponta să organizeze alegeri

Guvernul Ponta refuză să organizeze alegeri, deși s-a depășit termenul legal, pentru cinci președinții de Consilii Județene: Vâlcea, Neamț, Botoșani, Mehedinți, Cluj. La acestea se vor adăuga în curând Hunedoara și Brăila.

O situație similară se regăsește în municipiul Sibiu, unde nu au fost organizate alegeri parțiale după ce Klaus Iohannis a devenit oficial președintele României. În acest moment, nici în Târgoviște nu există un primar ales, vechiul primar pierzându-și această calitate și nici la Râmnicu Vâlcea.

Ultimele alegeri parțiale au fost organizate de guvern simultan cu alegerile europarlamentare. Nici la vremea respectivă, data organizării alegerilor parțiale nu a ținut cont de prevederile legale, fiind depășit termenul de 90 de zile.

În dispută ar trebui să intre și 14 posturi de parlamentar, în aceste colegii fiind încălcată legea și nefiind organizate alegeri parțiale.

Iași – circumscripția electorală nr 24, colegiu uninominal numărul 4

Covasna – circumscripția electorală nr 15, colegiu uninominal numărul 1

Brașov – circumscripția electorală nr 8, colegiu uninominal numărul 7

circumscripția electorală nr 8, colegiu uninominal numărul 6

București – circumscripția electorală nr 42, colegiu uninominal numărul 23

circumscripția electorală nr 42, colegiu uninominal numărul 15

Hunedoara – circumscripția electorală nr 22, colegiu uninominal numărul 5

Bacău – circumscripția electorală nr 4, colegiu uninominal numărul 1
circumscripția electorală nr 4, colegiu uninominal numărul 9

Vrancea – circumscripția electorală nr 41, colegiu uninominal numărul 4

Buzău – circumscripția electorală nr 10, colegiu uninominal numărul 1

Mureș – circumscripția electorală nr 28, colegiu uninominal numărul 3

Dâmbovița – circumscripția electorală nr 16, colegiu uninominal numărul 2

Galați – circumscripția electorală nr 18, colegiu uninominal numărul 5