VIDEO | România, aderată, dar nu integrată pe deplin în UE / Când se ridică granițele Schengen
This browser does not support the video element.
România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007. Dar, 16 ani mai târziu, țara noastră este în afara Spațiului de liberă circulație și a Zonei euro.
Pentru Zona euro avem o nouă Foaie de parcurs, asumată prin programul de guvernare. Documentul dă un termen pentru trecerea la moneda europeană: 2028.
După aderarea la Uniunea Europeană, adoptarea monedei euro reprezintă proiectul strategic de țară al României pe termen mediu. Este necesar ca documentele strategice fundamentate și agreate în anul 2019 de către toate instituțiile implicate să fie updatate conform unei noi Foi de parcurs adecvate realităților economice și sociale post pandemice”, se arată în Programul de guvernare.
România a îndeplinit doar în 2015 și 2016 criteriile de aderare, după care a stat bine doar la capitolul nivelului datoriei publice, sub nivelul de 60% prevăzut în Tratatul de la Maastricht.
Analiștii spun că, în prezent, inflația, deficitul și datoria publică mare stau în calea intrării noastre în Zona euro.
Vedem Schengenul treptat
Dacă, în ceea ce privește Zona euro, lucrurile sunt clare și aderarea s-ar putea face după atingerea țintelor, dosarul Schengen e mai complicat, iar îndeplinirea criteriilor nu este suficientă, după cum ne-o arată realitatea.
Cabinetul Ciolacu a spart gheața și România întrezărește Schengen, din aer deocamdată și, cel mai probabil, de la anul.
Este un prim pas în ceea ce considerăm noi un proces complet de aderare. De principiu, spre finalul anului sau la începutul anului următor, cel târziu, ar trebui să avem o decizie în această privință. Oricum, pe cale aeriană se va intra după schimbarea calendarului de zbor la nivel internațional, care se va întâmpla în luna martie, a declarat Victor Negrescu.
Europarlamentarul PSD menționează că rămâne în discuție, ca variantă de aprobare a intrării noastre în Schengen, un Consiliu extraordinar.
Poate exista un Consiliu extraordinar, se poate adopta tacit, printr-o decizie a ambasadorilor statelor membre și o validare implicită, în ultimul Consiliu, indiferent de formă.
Care sunt avantajele intrării pe cale aeriană
Primii care vor simți libertatea pe care o oferă calitatea de membru Schengen sunt cei care folosesc avionul ca mijloc de deplasare: turiștii sau românii din diaspora.
Un alt avantaj este pentru transportul aerian de marfă, de tip curierat, transport special, cu o componentă civil-militară, care va crește.
Și nu în ultimul rând, partea economică. Este o facilitate pentru investitori care poate duce și la o dezvoltare a sectorului de transport aviatic.
Poate spori investițiile străine la noi în țară, consideră europarlamentarul PSD, întrucât își vor putea conecta mai ușor filialele cu sucursalele din alte state membre, a mai spus Victor Negrescu.
Și, poate cel mai important aspect, dacă sporesc oportunitățile de transport aerian, crește volumul și automat vor scădea și costurile de transport.
Când intrăm cu adevărat în Schengen
Conform Tratatului de aderare, mai exact, art.4 al Protocolului privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratat, România avea să adere la Spațiul Schengen odată cu îndeplinirea criteriilor de aderare.
S-a întâmplat acest lucru în anul 2011. De atunci, abia în anul 2022, România a cerut un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, soldat cu un veto al Austriei pentru România și opoziția Olandei pentru Bulgaria.
Un an mai târziu, după lungi dezbateri, boicot și întrebări fără răspuns ai noștri gândesc că a fost o eroare cuplarea României cu țara vecină, la reuniunea din 8 decembrie 2022, făcută pe considerentul că am aderat în același an, la UE, dar nu se ia în discuție o decuplare, care ar fi complicată.
Este nevoie de regândirea documentului privind aderarea la Spațiul Schengen și trebuie o decizie formală, în acest sens, care presupune doi factori: evaluarea de către Comisia Europeană a frontierei de sud a României și acest proces durează, nu foarte mult, și trebuie o clarificare juridică, dacă România și Bulgaria pot fi decuplate, a precizat Negrescu.
După acest prim pas, România se uită și la aderarea pe cale terestră.
Suntem într-o zonă de negociere diplomatică și o presiune care este menținută constant la un nivel de recunoaștere a faptului că este o chestiune de normalitate, a declarat șeful europarlamentarilor PSD, Dan Nica.
Mai mult decât atât, stânga politică din Parlamentul European a trimis o scrisoare președintelui Consiliului Europei, Charles Michel, în care îi cere discutarea “cu prioritate”, a subiectului aderării României și Bulgariei, la Schengen, la următoarea reuniune, din 14-15 decembrie.
Dincolo de faptul că o astfel de dezvoltare ar consolida spațiul Schengen și ar contribui la asigurarea drepturilor egale pentru toți cetățenii din cadrul acestuia, ar trebui să luăm în considerare și implicațiile negative, în diverse domenii, ale amânării în mod constant a deciziei de aplicare deplină a acquis-ului Schengen la cele două ţări şi cetăţenii lor.
În calitate de Grup S&D, ne bazăm pe conducerea dumneavoastră în calitate de președinte al Consiliului European pentru a discuta cu prioritate aderarea la spațiul Schengen a Bulgariei și României, care afectează grav cetățenii a două state membre în următoarea reuniune a Consiliului European, se arată în scrisoarea semnată de Iratxe Garcia Perez.
CITIȚI ȘI:
Comisia Europeană examinează condițiile formulate de Austria pentru admiterea României în Schengen