În fiecare zi, România politică râde

Redactor:
Paul Chioveanu
În fiecare zi, România politică râde
#TeleormanLeaks. Prin umor, ne putem ascunde paleta de frici și angoase. Iar mai nou, și banii! Liviu Dragnea contraatacă dezvăluirile Rise Project cu gogoși. Paul Chioveanu ne arată cum a ajuns comunicarea politică un stand-up comedy

E și normal, râsul e molipsitor, ne face atractivi, contribuie la fericirea noastră. Prin râs comunicăm mai bine. Creăm și dezvoltăm relații, cu apropiați sau necunoscuți. Prin glume, devenim mai joviali, mai stăpâni pe noi, mai puternici. Și, foarte important, prin umor, ne putem ascunde paleta de frici și angoase. Mai nou, și banii

Cumva, se ajunge să se râdă de noi

Ca să ducă în derizoriu ancheta jurnaliștilor de la Rise project și dosarul deschis de DNA, ce de altfel îl vizează, actualul președinte al Camerei Deputaților organizează o conferință de presă pe holurile instituției (pe care cu demnitate afirmă că o reprezintă), ca să ofere, dintr-o valiză, gogoși mass mediei și publicului larg.

„Am întârziat puțin, pentru că am venit cu două valize. Prima este cu gogoși de la Rise Project, pe care le lăsăm aici. A doua valiză – știți că sunt din Teleorman, am găsit în fundul curții o valiză cu documente care nu au ajuns încă la DNA,” le-a spus Liviu Dragnea pe un ton glumeț jurnaliștilor.

Un gest sfidător nu doar la adresa actului jurnalistic ci, mai grav de atât, la adresa publicului larg: Poftiți de luați gogoși! Poftiți la comedie!

Documentele investigației (care va continua în zilele următoare) descriu scurgerea de bani publici, din primării și consilii județene, către un grup infracțional organizat – așa cum este încadrat momentan în dosar la Direcția Națională Anticorupție – și modul de cheltuire a acestora pe bunuri și servicii extravagante pentru orice cetățean, chiar și pentru cei avuți. Apar prieteni noi și vechi, fiul și locuri comune de vacanță.

Liviu Dragnea își folosește funcția publică ca să ofere pe holurile instituției, o comedie publică presărată cu ironie și victimizare. Gestul de breaking news este primit cu aplauze și încântare de colegii de partid și jurnaliștii de casă. Iar seara, demonizarea jurnaliștilor de la Rise, se încheie triumfal la una dintre televiziunile private, cu următoarea concluzie:

„E un site, care se numește Rise Project. Și care, teoretic, declarativ, face jurnalism. Ok. Și au venit numai cu fonfleuri (…) Uitați-vă pe siteurile lor, ziare.com, hotnews. Nici nu mai fac referire, că e o b****ă (…) Dezvăluirea Rise Project nu este doar o  b****ă, este o  b****ă cu stropi.” Mircea Badea, realizatorul emisiunii „În gura presei”, 6 noiembrie.

Cam în acest punct a ajuns comunicarea politică: un stand-up comedy pe holurile Parlamentului și la televiziunile de știri. Nu mai există decență, nu mai există moralitate, nu mai există răbdare. Un show împachetat, când cu bani publici, când cu bani privați, dar cu acordul și, uneori, prin votul nostru.

An de an, rapoartele instituțiilor de anchetă, aduc noi cifre ca urmare a acestui „show” făcut de politicieni. De exemplu, doar în 2017, conform raportului de activitate al Direcție Naționale Anticorupție, din 381 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, au fost deduse judecății un număr de 1.588 de infracțiuni (față de 2.275 în 2016) din care:

313 infracțiuni de corupție (luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență);

243 infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (abuz în serviciu, șantaj etc);

381 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

148 – evaziune fiscală;

73 – spălarea banilor;

423 de diverse infracțiuni prevăzute în Codul penal (fals în înscrisuri, constituirea de grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului ș.a.m.d.).

În sens larg, corupție este abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie.

Ca expresie a relației dintre autorități și cetățeni, corupția reprezintă folosirea discreționară a poziției sau a funcției, prin recurgerea la mijloace ilicite sau ilegale, în scopul obținerii unor interese personale sau de grup.

Pentru ca o faptă de corupție să constituie infracțiune și, prin urmare sa fie supusă sancțiunilor penale, trebuie să întrunească elementele prevăzute de legea penală.                             

 

Inchide