O echipă de cercetători a identificat o nouă cauză a hipertensiunii arteriale. Ce tratament inovator a fost descoperit

Publicat: 10 10. 2026, 06:45
Actualizat: 10 10. 2026, 06:56

În urma unui studiu din 2025, o echipă internațională de cercetători de la Universitatea din Sao Paulo (Brazilia) și Universitatea din Auckland (Noua Zeelandă) a descoperit o nouă cauză neurogenică a hipertensiunii arteriale. Și cel mai important este tratamentul pe care l-au descoperit. 

Cercetătorii susțin în studiul publicat în Circulation Research că regiunea parafacială laterală (pFL) din creier poate declanșa modificări biologice care duc la creșterea tensiunii arteriale, potrivit Science Alert.

 Loading ...

Hipertensiunea arterială, una dintre bolile secolului 21, afectează o treime din populația globală

Hipertensiunea arterială este una dintre cele mai comune probleme de sănătate și cele mai periculoase odată cu înaintarea în vârstă. Afectează o treime din populația globală, în special vârstnicii.Măsurarea tensiunii și menținerea sub control a valorilor acesteia este vitală pentru funcționarea întregului organism.

Hipertensiunea arterială poate crește riscul unui accident vascular cerebral, de infarct, insuficiență cardiacă și alte afecțiuni care pot duce la deces.

Principalele cauze ale hipertensiunii arteriale sunt sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de sare, lipsa de potasiu, lipsa de vitamina D, consumul excesiv de alcool și stresul.

Hipertensiunea arterială poate crește riscul unui accident vascular cerebral, de infarct, insuficiență cardiacă și alte afecțiuni care pot duce la deces. Sursa Foto: Envato

Însă, studiul de anul trecut a demonstrat că poate exista și o altă cauză. De regulă, regiunea parafacială laterală este asociată cu controlul respirației, cu expirațiile profunde în timpul efortului fizic, tusei sau râsului. Echipa de cercetători a activat neuronii regiunii la unii șobolani. Au constatat că au declanșat alte circuite cerebrale ce au crescut tensiunea arterială.

Legătura neștiută dintre apneea în somn și hipertensiune

În urma testelor realizate pe șobolani, cercetărorii au descoperit că neuronii regiunii parafaciale laterale îndeplinesc o funcție suplimentară: activarea sistemului nervos și îngustarea vaselor de sânge.Echipa a descoperit o explicație clinică pentru faptul că 40% dintre pacienții hipertensivi nu reușesc să își controleze tensiunea arterială, chiar dacă își administrează corespunzător tratamentele medicamentoase clasice.

S-ar părea că legătura dintre respirație și vascularizație explică de ce persoanele cu apnee în somn prezintă un risc crescut de hipertensiune. Pe durata apneei în somn, nivelul de oxigen scade, iar cel de dioxid de carbon crește, activând intens neuronii regiunii parafaciale laterale.

Studiul sugerează că neuronii regiunii parafaciale laterale ar putea avea legătură și cu schimbarea ritmului respirației.Creșterea activitatății sistemului nervos simpatic este responsabil de reacția automată în situații de pericol sau stres.  Acesta ajută la controlul hipertensiunii arteriale. Noua descoperire se potrivește cu o cercetare anterioară care susținea legătura dintre hipertensiune și creier și sistemul nervos.

Persoanele cu apnee în somn prezintă un risc crescut de hipertensiune. Sursa Foto: Profimedia

Ce au arătat testele pe șobolani

Cercetătorii au utilizat tehnici de inginerie genetică în cadrul experimentelor pe șobolani. Au activat și dezactivat neuronii regiunii parafaciale laterale. Ulterior, ei au observat efectele, monitorizând activitatea nervoasă legată de respirațe, activitatea nervoasă simpatică și tensiunea arterială.

Au cartografiat în detaliu activitatea trunchiului cerebral și al nervilor. Au comparat datele obținute cu cele de la șobolanii care nu sufereau de hipertensiune. În cazul șobolanilor hipertensivi, neuronii regiunii parafaciale laterale nu contribuiau doar la respirație, ci și le îngustau vasele de sânge.

„Având în vedere că aproximativ 50% dintre pacienții cu hipertensiune prezintă o componentă neurogenă, provocarea constă în înțelegerea mecanismelor care generează simpato-excitația în hipertensiune. O astfel de descoperire ar oferi o orientare clinică extrem de necesară pentru noi strategii terapeutice”, au scris cercetătorii în lucrarea lor publicată.

Fiziolog: „Tensiunea arterială revine la normal dacă este dezactivată regiunea parafacială laterală”

Cercetătorii au stabilit o legătură între activitatea neuronală și creșterile bruște ale tensiunii arteriale. În locul utilizării medicamentelor care să pătrundă direct în creier, cercetătorii propun ca de acum să fie țintiți doar senzorii numiți corpi carotidieni. Acestea sunt formațiuni neurovasculare și chemoreceptoare situate la nivelul gâtului aflați la nivelul gâtului.

Iar elementul cel mai promițător este posibilitatea inversării procesului. Fiziologul Julian Paton a explicat că după ce echipa sa a dezactivat experimental regiunea parafacială laterală, tensiunea arterială a revenit la valori normale.

„Am descoperit că, în condiții de tensiune arterială ridicată, regiunea parafacială laterală se activează, iar atunci când echipa noastră a dezactivat această regiune, tensiunea arterială a revenit la nivel normal”, a afirmat fiziologul Julian Paton de la Universitatea din Auckland.

Corpii carotidieni pot influența de la distanță activitatea regiunii parafaciale laterale. Într-un studiu separat al echipei internaționale s-a demonstrat cum piridoxal-5-fosfatul, o formă activă a vitaminei B6, poate contribui la blocarea receptorilor P2X3 hiperactivi din corpii carotidieni. Semnalele nervoase care cresc tensiunea sunt reduse.

Sursă foto: Shutterstock

Terapia revoluționară care poate să scadă tensiunea

În cadrul testelor pe șobolani, compusul a redus tensiunea cu o medie de 16 mmHg. În cazul primelor teste clinice efectuate pe oameni, răspunsul exagerat la lipsa de oxigen a fost diminuat.

Sunt necesare pe viitor alte teste clinice extinse pentru validare. Însă, prin identificarea conexiunii nervoase se pot crea noi terapii, mai sigure și mai eficiente pentru a trata hipertensiunea arterială.

1,4 miliarde de oameni suferă în prezent de această afecțiune, din care 6,6 milioane sunt români, potrivit Sendo.


Sursa Foto: Hepta