BRÂNZETURILE lui Cristinel Solomon, după rețete ajunse la a treia generație, au la bază lapte proaspăt de la văcuțe și oi crescute în libertate

A deprins creșterea animalelor de la bunicul și tatăl său, a învățat tainele unor brânzeturi gustoase și de calitate de la ciobanii cu care a lucrat, iar acum poate spune că telemeaua, cașul afumat ori brânza de burduf pe care le produce sunt căutate de consumatori tocmai datorită gustului și calității. Cristinel Solomon, un argeșean mutat cu familia de la începutul anilor 2000 în Dâmbovița, ne-a arătat o zi din viața lui și cum laptele muls de cu noaptea devine, peste zi brânză, și cum telemeaua ajunge în piețe ori în putini, la maturat.

Ca să-l prinzi pe Cristinel Solomon îți trebuie multă răbdare. Ziua lui de muncă are cel puțin 18 ore. Deși începe înainte de răsăritul soarelui, cu greu termină înainte de miezul nopții.

EXCLUSIV Cine sunt colegii de celulă ai lui Călin Georgescu. Este vorba despre trei infractori periculoși arestați după ce au vândut tone de cocaină și canabis. Aveau și complici albanezi

05:00

FLASH NEWS O nouă arestare în cazul complotului terorist de la baza RAF Fairford din Marea Britanie. Bărbatul avea dublă cetățenie, britanică și iraniană

00:21

Mai întâi mulge animalele, apoi se apucă de făcut brânză, după care încep drumurile, la piața din Târgoviște – unde are o tarabă – sau la magazinele din Dâmbovița, ca să-și ducă marfa. Plus că sunt clienți care-l caută și la fermă.

“Dimineața la 4 jumătate mulgem oile, vacile, după aia închegăm și seara, cam la 11-11 jumătate, încheiem. Bine, mai stăm ziua, mai luăm câte o pauză de o oră, pentru că nu rezișți să stai non-stop așa”, se destăinuie Cristinel Solomon.

De mic copil  a trăit aproape de animale, fie că e vorba de oi ori de vaci. Și, zi de zi, an de an, a deprins – fie de la bunic, fie de la tatăl lui, fie de la ciobani – secretele unor produse cu care ne-am obișnuit cu toții și pe care le considerăm simple (telemea, caș, caș afumat ori brînză de burduf), dar care au în spate secrete bine păstrate și transmise din generație în generație.

„Facem brânză de burduf, mai puțină, nu așa multă aici, trebuie dospită mai greu, nu trebuie căldură la brânza de burduf. Și la telemea tot așa, dacă nu ai condiții să ai cameră de frig, să ai ce-ți trebuie, nu faci nimic, trebuie să o ai de pe o zi pe alta pentru că altfel nu poți s-o ții la maturat”, afirmă producătorul.

„Am învățat de la un cioban pe care-l avea tata care-i secretul brânzei de burduf”

Apoi, avem ocazia să intrăm în zona în care are loc procesarea și maturarea brânzeturilor și să aflăm câte ceva din tainele meseriei.

Pentru că sunt puțini cei care preferă brânza proaspătă, fie că-i de oaie, fie de vacă, telemeaua stă la maturat, doar cu sare, în putini de lemn. În același timp, într-un vas special așteaptă să dospească în liniște cașul pentru  brânza de burduf.

„Am învățat de la un cioban pe care-l avea tata care-i secretul brânzei de burduf. Trebuie frământat cașul, întors de la margini spre interior”, este singurul pont pe care-l primim legat de ceea ce unii consideră Camembert-ul românesc.

Înrolarea lui Cristinel Solomon în Via Profi și colaborarea cu retailerul a fost benefică pentru producătorul din Ulmi.

“De la Profi am primit cea mai mare comandă, înainte de Paști, anul trecut, 90 de kilograme de brânză proaspătă. Am clienți care vin și la poarta fermei, am și tarabă în piață, la Târgoviște. Mai trimit și în Spania, la o doamnă, doar că acum e prea cald, și se topește pe drum. E nevoie de mașină frigorifică”, adaugă Cristinel Solomon.

Văcuțele lui pasc liniștite pe câmpul care înconjoară ferma din apropiere de Ulmi. Doar că seceta din acest an crează mari probleme, pentru că a pârjolit toată vegetația, iar unde s-a făcut lucerna, balotul se vinde cu 25 de lei. Iar el are nevoie doar într-o zi de 100 de baloți. Nici cerealele nu-s mai ieftine.  În consecință, cantitatea de lapte s-a diminuat.

“Dacă ai oi și nu ai și câteva vaci, nu prea iei la rezultat. Oile mai au o lună de zile lapte și până la anul, la Paște, nu ai ce mai mulge de la ele. Doar ce ai strâns acum, dacă ai strâns în vară și cum a fost în vara asta secetă… Așa vacile, cât de puțib, le mulgi în fiecare zi, de la ele, seara,dimineața trei-patru budoane la o mulsoare strângi”, explică problema.

Și nu este singura problemă cu care se confruntă.

„E foarte greu. Prima dată, cu mâna de lucru, cu omul. E foarte greu pentru că nu mai găsim oameni, adică să se țină de treabă. Stau o zi-două-trei, pleacă, îți fură ce-ți fură ,pleacă… Mai sunt și mai serioși dar mai puțini. Ai unul doi mai buni ai și trei patru mai răi. Că n-ai ce să faci”

Cristinel are două fete, ambele la casele  lor, însă niciuna, și nici ginerii, nu-s atrași de viața de crescător de animale și de producție de brânzeturi. Speră însă că cineva îi va fura „meseria” și o va duce mai departe.

Explorarea culinară este la un click distanță

Micii producători trebuie doar să-și dorească să ajungă pe Via Profi, fără să-i coste ceva și fără să aibă vreo obligație

Via Profi este locul unde virtualul se întâlnește cu realul, unde explorarea culinară este la un click distanță. Pe Via Profi pot fi descoperite bunătăți și produse chiar în casele ori în fermele oamenilor din diverse zone ale României, fiecare cu specificul ei.

Profi a creat această plaformă non-comercială, de responsabilitate socială, cu scopul unui stil de viață sustenabil.

Practic, micii producători trebuie doar să-și dorească să ajungă pe Via Profi, fără să-i coste ceva și fără să aibe vreo obligație față de Profi sau altcineva. Via Profi îi face vizibili, îi conectează cu consumatori dornici de produse locale sănătoase, prezentând detalii pentru a fi contactați – telefonul, adresa și localizarea pe hartă. Mai mult, le este expusă povestea și imagini cu produsele pe care le comercializează, evidențiind naturalul și valoarea culinară.

Via Profi realizează, practic, conexiunea direct între producători și consumatori și oferă oportunitatea cunoașterii poveștii din spatele fiecărui produs.

În prezent, pe Via Profi sunt 552 de producători listați, din 32 județe ale țării și 10 categorii de produse. Iar proiectul Via Profi crește constant cu noi artizani adăugați, toți ușor de găsit pe www.via-profi.ro.