Adrian Năstase, despre raportul GRECO: Oare PNA-ul nu a reprezentat o „anomalie”

Publicat: 10 07. 2019, 10:48

Fostul lider PSD Adrian Năstase a scris miercuri pe blogul său un articol intitulat „Despre anomalii”.

„În recentul raport GRECO (Convenția a fost ratificată de România în timpul guvernului PSD pe care l-am condus), se consideră că Secția specială pentru magistrati «este o anomalie». Din câte știu, în spațiul Consiliului Europei nu există reguli comune în domeniul justiției. Există unele valori, principii dar nu reguli juridice care să stabilească unitar configurația institutiilor juridice sau categoriile de infracțiuni sau pedepsele pentru acestea. Mai mult, state importante din Consiliul Europei nu sunt părți la această convenție – Germania, Marea Britanie, Rusia. În aceste condiții, în domeniul justiției este firesc să se manifeste specificitatea fiecărei țări, tradițiile, imperativele reglementării în anumite perioade istorice. Oare PNA-ul nu a reprezentat o «anomalie» din punctul de vedere al practicii instituționale europene (doar Spania mai avea un astfel de mecanism)? Sau DNA/Macovei-Băsescu? Sau ANI? Ar trebui desființate? Protocoalele SRI-Ministerul Public nu reprezintă anomalii? Există cumva «anomalii bune» și «anomalii rele»?”, a notat Adrian Năstase.

De asmenea, Năstase susține că și unele decizii CCR sunt „anomalii”.

„Se vorbește adesea despre «rule of law». Unii traduc această sintagmă prin «stat de drept», alții prin supremația legii – dar este vorba, în esență, despre legea internă care trebuie respectată. Există opinii după care și deciziile CCR – doar în anumite cazuri – sunt anomalii. Sigur, atunci când există și interese sau «bună înțelegere» a marilor puteri contează mai puțin astfel de decizii și se pot adăuga unele «erate» la acestea (vezi situația de la Chișinău). Recent, la Consiliul Europei, s-a revenit la decizia de suspendare a dreptului de vot al Rusiei de după operațiunile din Ucraina și Crimeea, deoarece – probabil – cuantumul cotizației Rusiei era mai important decat abuzurile invocate”, arată Adrian Năstase.

Totodată, el mai transmite că după „devoalarea abuzurilor din perioada «Republicii procurorilor»” era nevoie de o instituție precum Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

„Este clar, că în anumite etape, în fiecare țară, unele institutii juridice sunt necesare si trebuie infiintate. In alte perioade, altele trebuie să corecteze anumite abuzuri. In opinia mea, după devoalarea abuzurilor din perioada «Republicii procurorilor», era necesar un mecanism care să vegheze, pe de o parte, la independenta magistratilor, dar si la responsabilitatea lor in ceea ce priveste actul de justitie”, a scris Năstase.

„În concluzie, eu cred că, în relația cu Consiliul Europei dar și cu Comisia Europeană (MCV) sau cu Comisia de la Veneția este nevoie de profesioniști care să explice mai bine, cu autoritate, utilizând și exemple din țările de unde provin experții folositi, rostul unora dintre modificările institutionale si normative din România. În plus, ar trebui să scăpăm de complexul elevului scos, in mod obisnuit, la tablă de către diriginte in scop pedagogic”, conchide postarea sa Adrian Năstase.

Ministerul Justiției a publicat, marți, cele două rapoarte GRECO la adresa României.

Grupul Statelor contra Corupției (GRECO) a transmis că România a înregistrat progrese insuficiente în combaterea corupției exprimând preocupare privind reformele din sistemul judiciar, în special asupra refuzului Bucureștiului de a desființa Secția specială de investigare a magistraților.