Alexandru Nazare, după evaluarea S&P privind ratingul de țară: Practic, o creştere mai modestǎ, dar în continuare creştere
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, notează într-o postare pe Facebook, în urma raportului dat de Agenția Standard & Poor’s că România își menține ratingul de țară în categoria recomandată investițiilor – un nou semnal de încredere, dar pe care îl tratǎm cu precauție, din partea piețelor internaționale.
„Chiar dacă perspectiva S&P rămâne negativă, evaluarea agenției arată că măsurile luate deja – inclusiv corecțiile de cheltuieli și ajustările fiscale – încep să restabilească încrederea în capacitatea României de a-și controla finanțele publice. Principalele date din analiza S&P: Deficit bugetar estimat în scădere: de la nivelul record de 9,3% în 2024, la 6,4% în 2026. Practic, efectul vizat prin adoptarea pachetului. Reamintesc cǎ România trebuie sǎ ajungǎ la 3% deficit, media recomandatǎ UE”, mai precizează Nazare.
„De aceea, este esențial să ducem la capăt și următoarele pachete de reformă, pentru a corecta dezechilibrele și pentru a putea accelera economia româneascǎ la adevǎratul sǎu potențial, începând din 2027. În perioada următoare, continuǎm dialogul cu investitorii internaționali și partenerii europeni, pentru a menține România într-o zonă sigură de finanțare și a valorifica fondurile europene disponibile – peste 44 mld. EUR până în 2027. Am toatǎ încrederea cǎ efectele benefice se vor simți curând foarte concret, pentru toți”, conchide ministrul.
Raportul S&P
Agenția de rating Standard & Poors a confirmat ratingul de țară pentru România la nivelurile ‘BBB-‘ pentru datorii pe termen lung și ‘A-3’ pentru datorii pe termen scurt, atât în valută, cât și în moneda locală. Astfel, România a evitat retrogradarea în categoria junk, nerecomandată investițiilor.
Agenţia S&P Global a reconfirmat ratingul României la ‘BBB-/A-3’, cu perspectivă negativă, atât pentru datoria în valută, cât şi pentru cea în monedă locală, pe termen lung şi scurt, subliniind că menţinerea calificativului se bazează pe ipoteza că guvernul va reuşi să ţină sub control dublul deficit major al României.
În acelaşi timp, perspectiva negativă reflectă opinia agenţiei conform căreia riscurile legate de finanţele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii câţiva ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunţate.
”Măsurile fiscale ale guvernului sunt adoptate într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de o încetinire a economiei, o inflaţie ridicată şi în creştere, precum şi un deficit de cont curent (CC) ridicat.”, se arată în comunicatul S&P.
S&P vede riscuri ca provocările economice şi politice să submineze agenda ambiţioasă de politici a guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu, dincolo de 2026, rămâne incertă.
În opinia agenţiei de rating, măsurile fiscale propuse vor reduce deficitele, dar vor contribui probabil şi la încetinirea economiei. Partea pozitivă este că agenda de corecţie fiscală şi reforme a noului guvern va ajuta la deblocarea fondurilor europene.
Agenţia a subliniat că alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte la mijlocul lunii mai, urmată de formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, a pus capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică şi de politică economică în România.
Impactul fiscal total al acestor măsuri este de 1,1% din PIB în 2025 şi 3,5% din PIB în 2026, împărţit relativ echilibrat între măsuri privind veniturile şi cele privind cheltuielile.
”În opinia noastră — şi luând în considerare efectele de runda a doua asupra economiei — acest lucru va contribui la reducerea deficitelor sub 7,7% din PIB în acest an şi la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din 2009. De asemenea, înţelegem că guvernul intenţionează să adopte noi măsuri sub forma a două pachete suplimentare de reforme în următoarele luni, ceea ce ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară, chiar dacă într-o măsură mai mică decât cea a iniţiativelor deja legiferate”, se arată în comunicatul agenţiei.
S&P consideră că actuala corecţie fiscală, precum şi eforturile mai ferme de reformă în linie cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), vor accelera fluxul de fonduri europene către România.