Arhiepiscopia Sucevei va analiza cazul de la mănăstirea Sihăstria Rarău, unde a fost găzduită eleva Iulia Ionescu

Publicat: 17 02. 2014, 16:24
Actualizat: 05 02. 2019, 17:16

Într-un comunicat remis agenției MEDIAFAX, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților prezintă declarația de luni a starețului mănăstirii Sihăstria Rarău (județul Suceava), părintele Haralambie, referitor la găzduirea Iuliei Ionescu, dispărută de miercuri din București.

Astfel, conform starețului, vineri, în jurul orelor 18.00, Iulia a fost găsită în calitate de pelerin la jumătatea drumului de opt kilometri dintre Câmpulung și mănăstirea Sihăstria Rarău, de mașina stăreției, care a luat-o până la mănăstire. Acolo a dorit să vorbească cu duhovnicul mănăstirii, părintele Ioan, arată comunicatul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

În momentul în care a fost identificată, prima intenție a conducerii mănăstirii a fost de a anunța organismele abilitate ale Statului, dar tânăra a refuzat categoric acest lucru, devenind agitată, a precizat sursa citată.

„În fața refuzului categoric al tinerei adolescente, aflată într-o stare de agitație, starețul și duhovnicul mănăstirii au hotărât să o găzduiască peste noapte, având în vedere orele târzii și urmând ca a doua zi să o conducă la primul tren direct spre București din municipiul Suceava în jurul orelor prânzului (12.00 – 14.00). În fața acestei decizii, adolescenta s-a mai liniștit, a spus că îi pare rău că a făcut acest gest și a acceptat ca a doua zi să se întoarcă acasă, menționând permanent că nu dorește să fie preluată de poliție”, a mai spus Arhiepiscopia Sucevei citând declarația starețului.

Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău menționează că adolescenta a fost permanent îmbrăcată în haine de culoare gri, purtând și o eșarfă colorată.

Călugărul de la Sihăstria Rarău care a condus-o pe Iulia la tren s-a întâlnit pe peronul gării Suceava cu o călugăriță de la o mănăstire din județ, cu care a intrat într-un dialog pentru câteva minute, astfel că s-a creat o confuzie crezându-se că fata era îmbrăcată în haine monahale.

Conducerea mănăstirii Sihăstria Rarău a mai precizat că eleva din București a ajuns la mănăstire după verificările Poliției Județului Suceava și ale Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a ales să informeze Poliția după plecarea fetei, ținând cont în primul rând de starea de panică a adolescentei, de refuzul categoric al acesteia de a fi preluată de către organismele abilitate și de promisiunea ei fermă că dorește să se întoarcă la familie în București.

„Starețul și duhovnicul mănăstirii Sihăstria Rarău îndeamnă familia, școala, comunitatea parohială din București să-i acorde atenția cuvenită și să o sprijine pe adolescenta Iulia Ionescu pentru depășirea acestui moment dificil din viața sa”, se mai spune în comunicatul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Iulia Ionescu, în vârstă de 15 ani, elevă la Colegiul „Sfântul Sava” din București, care a fost dată dispărută miercuri, a fost găsită sâmbătă, într-un tren în care a urcat la Suceava, care mergea spre București. Adolescenta a fost recunoscută de șeful de tren, care a anunțat Poliția. Ea a fost adusă la București de Poliție și predată familiei, după ce a fost audiată.

Anchetatorii i-au audiat, în noaptea de duminică spre luni, pe călugării de la mănăstirea Sihăstria Rarău, aceștia recunoscând că Iulia Ionescu a stat o noapte la ei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Iulia Ionescu a arătat, în declarația pe care a dat-o în scris, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că ar fi stat la mănăstirile Agapia și Văratec, din județul Neamț.

Fata a dispărut după ce s-a despărțit de mama ei, la gura de metrou Eroilor, miercuri în jurul orei 12.00, iar în seara aceleiași zile a mers la un magazin de pe Bulevardul Kogălniceanu unde și-a vândut telefonul mobil și lănțișorul de aur.

Șeful Poliției Române, Petre Tobă, a declarat, sâmbătă seara, într-o conferință de presă, că fata nu a fost victima vreunei infracțiuni cât a fost dispărută și a colaborat de la bun început cu polițiștii care au identificat-o în tren. Petre Tobă a spus că în acest caz Poliția Română a beneficiat inclusiv de sprijinul SRI.

Cornel Grigoriciuc, șeful trenului în care a fost găsită Iulia Ionescu, a fost audiat, duminică, la Suceava, de un ofițer de poliție din Suceava, la solicitarea anchetatorilor bucureșteni care se ocupă de acest caz, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Poliția Suceava.

Grigoriciuc a declarat că adolescenta, îmbrăcată în straie călugărești, a fost însoțită în gara Suceava de un bărbat, și el îmbrăcat în haine monahale. Potrivit sursei citate, fata s-a dezbrăcat de aceste straie înainte să urce singură în tren, rămânând în haine civile – pantaloni și o jachetă neagră, ea urcând apoi singură în tren.

Șeful de tren a spus că, în momentul în care a ajuns la fată cu controlul biletelor, a stat de vorbă cu ea după ce a recunoscut-o că ar fi adolescenta dispărută, moment în care fata a devenit agitată și și-a sunat mama, spunându-i că se întoarce acasă, la București. Acesta a mai spus că a anunțat Poliția la 112 după ce a recunoscut-o pe fată, însă adolescenta a fost preluată imediat de o patrulă a Poliției Transporturi, aflată în trenul respectiv.

Fata avea bilet pe ruta Suceava – București, care i-a fost cumpărat de către călugăr la casa de bilete din gara Suceava, a declarat Florin Catană, șeful Poliției Transporturi Feroviare Suceava.

Conform unor surse, tânăra și-ar fi sunat mama în cursul zilei de sâmbătă, plângând, și a rugat-o s-o ierte. Iulia Ionescu i-ar mai fi spus mamei că se întoarce acasă din pelerinaj.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica, declara, sâmbătă seara, pentru MEDIAFAX că, în urma verificărilor făcute după găsirea Iuliei Ionescu, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a infirmat că fata ar fi fost la vreo mănăstire din județul Suceava. Potrivit lui Stoica, polițiștii din Suceava au verificat toate mănăstirile și chiar biserici din județ și nu au găsit-o pe adolescentă la niciuna dintre ele.

Duhovnicul Iuliei Ionescu, Visarion Alexa, a declarat pentru MEDIAFAX că a discutat cu mama și cu bunica ei în legătură cu dorința fetei de a pleca la mănăstire și au reușit împreună să o oprească, în urmă cu doi – trei ani, iar tânăra nu i-a indicat vreodată mănăstirea unde ar vrea să stea.