Candidatura lui KOVESI la Parchetul European. Judecătorii din CSM denunță PRESIUNI făcute de trei oficiali europeni

Publicat: 03 04. 2019, 18:28

Sub titlul „Scrisoare deschisă pentru apărarea independenței justiției față de presiunile politice exercitate asupra judecătorului național învestit cu o procedură judiciară în cazul doamnei Laura Codruța Kovesi”, Secția pentru judecători a CSM reclamă presiunile pe care le-ar fi făcut trei lideri europeni care s-au exprimat în favoarea fostei șefe a DNA.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este de părere că, „prin declarațiile și prin acțiunile lor, domnii Manfred Weber, Guy Verhofstadt și Antonio Tajiani au procedat de natură a pune presiune pe judecătorul național învestit cu soluționarea cauzei, ingerințe cu consecința subminării independenței justiției, înfăptuită prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe”, se spune în scrisoarea deschisă publicată miercuri pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

În justificarea poziției sale publice, Secția de judecători a CSM se raportează la „declarațiile și acțiunile publice ale unor oameni politici de la nivelul Parlamentului European, cu referire expresă la procedurile judiciare în care este implicată doamna Laura Codruța Kovesi”, declarații cărora judecătorii din CSM le alocă un „potențial de imixtiune în procedurile cu care sunt învestiți magistrați din România, separat de susținerea politică pentru numirea sa în funcția de Procuror șef al Parchetului European”.

De asemenea, autorii documentului invocă principiile fundamentale ale Uniunii Europene, stabilite prin tratate, care „impun respectarea fundamentelor Uniunii și a competențelor autorităților statelor membre și instituțiilor europene.

Cooperarea loială între palierele decizionale trebuie să se fondeze pe respectarea strictă a competențelor și urmărirea valorilor definite de dreptul primar al Uniunii și de constituțiile statelor membre, spun autorii scrisorii deschise.

Ei invocă articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene care stabilește că statul de drept și justiția independentă „fac parte din patrimoniul de valori comune care trebuie respectate de toți oficialii și instituțiile europene și trebuie garantate și asigurate la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, este stabilit că în materie de organizare judiciară competența aparține statelor în baza principiului autonomiei de decizie și trebuie să fie respectate standardele unei justiții independente, atât funcțional, cât și personal pentru magistrați.”

De asemenea, Constituția României stabilește cadrul organizării judiciare, în condiții de independență, imparțialitate, legalitate și responsabilitate și atribuția exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independența justiției, se mai spune în documentul citat.

„Standardele internaționale (cum ar fi, dar fără a se limita la, cele ale Comisiei pentru Democrație prin Drept – Comisia de la Veneția sau ale Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare) definesc conceptul de independență funcțională și personală a justiției și magistraților, iar jurisprudența constantă a Curții Constituționale a României definește în concret aplicarea acestor standarde modelului de organizare judiciară din România. Aceste standarde impun ca în activitatea judiciară, autoritățile judiciare și judecătorii să nu poată fi supuși niciunui fel de presiune directă sau indirectă, publică sau nepublică, raportat la cauzele cu care sunt sesizați și pe care le au în soluționare în diferite etape procesuale. Reiese că aceasta este o garanție generală cu obligație corelativă a oricăror persoane cu diferite puteri de decizie sau instituții, indiferent cine sunt acestea, de a nu acționa în sensul creării unor presiuni asupra instituțiilor judiciare sau magistraților relativ la cauze concrete”, mai spun autorii scrisorii deschise.

„În concluzie, declarațiile și acțiunile unor oficiali europeni, în mod nedisimulat și în afara atribuțiilor lor statutare, au afectat independența justiției din România în ceea ce privește o procedură judiciară aflată în curs de soluționare la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pe doamna Laura Codruța Kovesi”, conchid autorii documentului.

În finalul scrisorii este făcut și un inventar al declarațiilor făcute în ultima vreme de Manfred Weber, președinte al grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, de Guy Verhofstadt, președinte al grupului ALDE din Parlamentul European, și de Antonio Tajani, președintele Parlamentul European, care a decis să pună pe ordinea de zi a Conferinței Liderilor Politici discutarea cazului Kovesi.

„Atunci când ingerința este referitoare la un caz concret și când aceasta vine de la o persoană care deține funcții de răspundere politică națională sau europeană, reprezintă o încălcare a independenței justiției și nu se poate circumscrie dreptului la opinie sau analizei generale de sistem”, se mai spune în scrisoarea deschisă.