Catedrala Patriarhală serbează hramul Sfinții Constantin și Elena; moaștele, scoase în procesiune

Publicat: 20 05. 2013, 17:53
Actualizat: 19 05. 2015, 10:44
Catedrala Patriarhală serbează marți hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, dat de ctitorii lăcașului, moaștele acestora, dar și ale Cuviosului Dimitrie cel Nou și ale Ierarhului Nectarie din Eghina fiind scoase în procesiune și așezate pentru închinare într-un baldachin pe Dealul Patriarhiei.

Catedrala Patriarhală serbează marți hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, dat de ctitorii lăcașului, moaștele acestora, dar și ale Cuviosului Dimitrie cel Nou și ale Ierarhului Nectarie din Eghina fiind scoase în procesiune și așezate pentru închinare într-un baldachin pe Dealul Patriarhiei.

„Cu prilejul sărbătorii Sfinților Constantin și Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, Patriarhia Română organizează o serie de manifestări, prima având loc marți, la orele 7.00, când sfintele moaște ale Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, vindecătorul de boli, vor fi scoase în procesiune și așezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei pentru închinarea credincioșilor”, a declarat luni pentru MEDIAFAX părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Patriarhul Daniel va oficia Sfânta Liturghie de la ora 9.00, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi, pe un podium special amenajat în curtea Catedralei Patriarhale.

„Trebuie să îi cinstim pe acești sfinți împărați, noi creștinii datorându-le mult. Gândiți-vă că, în anul 326, împărăteasa Elena a fost primul pelerin creștin la Locurile Sfinte. Ea a pus bazele multora dintre cele mai importante biserici ale creștinătății: Biserica Nașterea Mântuitorului din Betleem, Biserica «Pater Noster» de pe Muntele Măslinilor, de unde Iisus Hristos ne-a învățat cum să ne rugăm, rostind rugăciunea «Tatăl nostru». Ea a restabilit Ierusalimul drept cel mai sfânt dintre orașe. Cea mai prețioasă descoperire a ei este Biserica Sfântului Mormânt”, a spus părintele Constantin Stoica.

Înaintea unei bătălii, împăratul Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și înscrisul „prin acest semn vei învinge”, iar în noaptea următoare a avut un vis în care i s-a arătat Iisus Hristos, care l-a îndemnat să însemneze cu Sfânta Cruce toate steagurile de luptă ale oștirii sale. „Constantin a făcut întocmai și a ieșit trumfător din luptă”, a mai spus părintele Constantin Stoica.

Din anul 317, în Imperiul Roman monedele au fost inscripționate cu monograma creștină, iar prin legea dată în anul 321, împăratul Constantin a generalizat repaosul duminical în tot Imperiul Roman. Împăratul Constantin a zidit la Bizanț o cetate pe care a înfrumusețat-o cu toate podoabele și a numit-o Constantinopol, mutându-și aici scaunul împărătesc, ceea ce a dus la punerea temeliei Imperiului Roman de Răsărit, care a durat până la 29 mai 1453, când Constantinopolul a fost cucerit de turci, sub conducerea lui Mahomed al II-lea Cuceritorul (1451 – 1481). Astfel, împăraților Constantin și Elena li s-a acordat titlul de „întocmai cu Apostolii”, a adăugat preotul Constantin Stoica.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat 2013 An omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena, la împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de libertate religioasă de la Milano (313).

La sărbătoarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale vor fi premiați câștigătorii celor patru concursuri naționale pentru copii și adulți organizate de Patriarhia Română.

De asemenea, în perioada 21 – 24 mai, la Palatul Patriarhiei va avea loc Congresul Internațional de Teologie „Sfinții Împărați Constantin și Elena, promotori ai libertății religioase și susținători ai Bisericii”. La congres vor participa profesori de la Facultățile de Teologie Ortodoxă din București, Sibiu, Cluj, Atena (Grecia), Sarajevo (Bosnia și Herțegovina), de la universitățile din Heidelberg, Erlangen-Nürnberg (Germania) și Freiburg (Elveția), Institutul Pontifical Patristic Augustinian din Roma (Italia), Facultatea de Teologie Evanghelică din Kiel (Germania) și cercetători de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Institutul de Cercetări Arheologice din Crimeea (Ucraina) și Academia de Științe din Bulgaria.

Ctitorie a lui Constantin Șerban, voievod al Țării Românești, biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreuna cu mitropolitul Ștefan al UngroVlahiei și cu episcopii de Râmnic și de Buzău, în prezența urmașului lui Constantin Șerban, Mihnea al III-lea (1658-1659). Locașul de cult a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Din acest motiv, la Sfânta Liturghie, în Catedrala Patriarhală sunt pomeniți drept ctitori Constantin Șerban Vodă, Mihnea al III-lea și Radu Leon.

La scurt timp după târnosire, biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost transformată în sediu al scaunului eparhial al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 al lui Radu Leon. Mitropolitul Ștefan își stabilise deja aici reședința încă din anul 1661. Sfântul Constantin Brâncoveanu a ridicat în 1698 o clopotniță monumentală în partea de răsărit a bisericii.

În 1925, după înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române, prin legea promulgată la 25 februarie, acest lăcaș de cult a fost ridicat la rangul de catedrală patriarhală.