CCR amâna decizia pe care Dragnea o așteaptă de la alegeri încoace. Când va afla liderul PSD dacă rămâne cu interdicție la Guvern

Publicat: 07 03. 2017, 15:00
Actualizat: 07 03. 2017, 16:23
„Cauza a fost amânată. Am dat termen pe 21 martie. Nu am reușit să ajungem la o soluție. Am simțit nevoia să aprofundăm mai bine cauza și să analizăm cea mai bună dintre variantele care s-au discutat astăzi, care sunt mai multe. (…) Nu ne mai trebuie alte puncte de vedere, că avem deja vreo patru. Aprofundarea este pentru a da o soluție bună și a nu da o soluție greșită. Decât să dăm o soluție greșită sau pripită, ca să vă bucure pe dumneavostră că ne-am pronunțat, mai bine riscăm critica și vom cugeta de două ori mai mult pentru a da o soluție bună”, le-a spus Dorneanu jurnaliștilor.
 
El a spus că nu au existat presiuni politice nici în această speță, nici în altele și că s-au evocat mai multe variante de decizie, „într-un fel, în altul”.
 
„Propria practică a CCR se va găsi în soluția finală. Bineînțeles că am pornit și de la practica noastră, și de la CEDO și am avut un material documentar de la foarte multe țări din Europa cu privire la modul cum reglementează această problemă și am avut și literatură juridică și de toate”, a mai spus Dorneanu.
 
„Completul de astăzi a rămas în pronunțare, să decidă dacă acest complet de trei este competent să judece contestația sau completul de cinci. Ce vă pot spune eu, eu știu că cele două doamne magistrat, judecător, s-au pensionat înainte de a concepe motivarea, practic nimeni nu se poate substitui atribuțiilor celor două doamne magistrat, judecător, nici măcar președinta ICCJ, pentru că există proceduri foarte clare. Cred că cineva care primește o pedeapsă trebuie să fie sigur că toți membrii completului au participat la conceperea acelei hotărâri”, a spus Liviu Dragnea la Curtea Supremă. 
 
Liderul PSD  a adăugat că, în general, își pierde speranța „foarte greu, aproape niciodată” și că este foarte încrezător în nevinovăția sa. „Fac tot ce este posibil pentru a ajunge la adevăr”, a mai spus acesta. 
 
Despre această lege, Dragnea a declarat, în repetate rânduri, că este una „profund neconstituțională”.

De asemenea, liderul PSD a subliniat că nu a solicitat funcția de premier pentru sine, deși i s-ar fi cuvenit, din cauza acestei legi, el folosind un termen destul de controversat la acel moment, respectiv „deocamdată”.

„O condamnare nedreaptă și o lege profund neconstituțională nu mi-au dat posibilitatea să solicit această demnitate (de premier, n.r.) pentru mine, deocamdată”, a spus Dragnea, textual.

Liderul PSD a reiterat de asemenea susținerea sa față de șeful Executivului, Sorin Grindeanu, precizând că premierul beneficiază de „toată susținerea sa și din avion și din afara avionului”.

„În momentul în care am luat decizia de a propune colegilor din partid și președintelui soluția cu Sorin Grindeanu, este o soluție pe care o susțin în continuare. Nu l-am propus pentru a ocupa o funcție pe termen limitat. Are toată susținerea mea și din avion și din afara avionului”, a mai declarat președintele PSD, la sediul instanței supreme.

Avocatul Poporului a atacat, pe 5 ianuarie, la CCR legea care nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului.

Avocatul Poporului a anunțat, la acel moment, că a sesizat CCR privind neconstituționalitatea art. 2 din legea 90/2001, care nu îi permite lui Liviu Dragnea să fie membru al Guvernului din cauza condamnării definitive cu suspendare. Instituția precizează că legea încalcă principiul echilibrului puterilor în stat.

Avocatul Poporului susține că în efectuarea analizei de neconstituționalitate s-a constatat „lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție referitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților publice „în condițiile legii”;

Astfel, instituția susține că în legislația internă există diferențe de tratament juridic în ceea ce privește condițiile de ocupare a demnităților din cadrul puterii executive.

„Pentru îndepărtarea viciului de neconstituționalitate și pentru a da expresie principiului separației și echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituțional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispozițiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporționalitate între condițiile ocupării unei funcții publice și scopul urmărit prin soluția legislativă și anume exercitarea funcției de membru al Guvernului de către o persoană desemnată să pună în aplicare Programul de guvernare acceptat de Parlament”, explică Avocatul Poporului.

Instituția a avut în vedere și lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale” din cuprinsul legii.

„Cu referire la principiul previzibilității, în jurisprudența sa (Decizia nr. 489/2016), Curtea Constituțională a reținut că, „potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în cadrul soluțiilor legislative adoptate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite (art. 25), iar, „dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat” sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv și devine obligatorie pentru actele normative din aceeași materie. Chiar prin raportare la prevederile Codului penal referitoare la pedepsele complementare, sintagma „nu au suferit condamnări penale” poate suporta interpretări diferite (în sensul de a stabili dacă prevederea legală criticată se aplică pentru orice condamnare penală sau doar pentru cele în care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzută de art. 66 lit. b) din Codul penal”, mai explică instituția.

Un alt aspect avut expus de Avocatul Poporului se referă la lipsa unui tratament juridic diferențiat între „persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pe de o parte, și persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) și art. 53 din Constituție, precum și a art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, art. 2 pct. 1 și art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum și art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice”.

Pe de altă parte, președintele PSD Liviu Dragnea preciza, pe 15 decembrie 2016, că prevederea din Legea 90/2001 care interzice unui condamnat să facă parte din Guvern este o „abolire”, respectiv o „decădere pe viață”, el opinând că aceasta este „imposibilă” în orice democrație constituțională.

Dragnea a precizat că președintele Klaus Iohannis nu va avea „niciun motiv constituțional” ca să refuze propunerea de premier pe care PSD i-o va înainta.

Întrebat dacă va avea, însă, un motiv „legal” de a refuza această propunere, cu referire la Legea 90/2001, Dragnea a răspuns: „Faceți o imensă confuzie. Acolo se vorbește de incompatibilități, nu de interdicții”.

„Vreau să lămurim câteva noțiuni. Prevederea din lege cu condamnații penal nu poate fi considerată o incompatibilitate. Incompatibilitatea presupune posibilitatea de a opta: ești undeva într-o poziție, dacă vrei în guvern, poți să pleci de acolo”, a adăugat Dragnea.

El a precizat că prevederea respectivă nu reprezintă o restrângere a unor drepturi, ci este o abolire, respectiv o decădere pe viață.

„Nu este (prevederea din Legea 90/2001, n.r.) nici măcar o restrângere a drepturilor fundamentale – și aici vorbim de dreptul de a fi ales pentru că membrii Guvernului sunt votați de Parlament, deci sunt aleși. Nu putem vorbi nici măcar de o restrângere a acestor drepturi pentru că restrângerea implică o perioadă bine determinată în timp. Practic, acea prevedere din lege este o abolire, este o decădere pe viață. Ceea ce în nicio democrație constituțională nu este posibil”, a spus Dragnea.

El a adăugat că legea fost adoptată în 2001 în Guvern fără să aibă avizul ministerului Justiției.

„Cu toate astea, așa cum am spus, PSD nu va iniția nicio procedură la CCR sau în Parlament pentru a modifica acea lege. Dacă Avocatul Poporului va lua sau nu decizia de a ataca la CCR acea prevedere – este numai decizia dumnealui”, a reiterat Dragnea.

„ Voi respecta Constituția, dar nu voi încălca nicio lege”, a conchis liderul PSD despre propunerea de premier PSD.

Ulterior, în 21 decembrie, PSD a propus-o pe Sevil Shhaideh pentru funcția de premier.

Dragnea a spus atunci că „deocamdată” nu poate solicita această funcție pentru sine.

„PSD a câștigat alegerile și conform cutumelor aveam dreptul legitim să solicit pentru mine funcția de prim-ministru în Guvernul României. În același timp, am ținut cont de două lucruri: de afirmațiile repetate ale președintelui României și, în plan principal, nu secundar, de o lege în vigoare. Pentru mine legea nu reprezintă o chestiune secundară și nu vreau ca vreun mandat pe care l-aș fi putut începe eu să fie prin forțarea unei legi în vigoare. O condamnare nedreaptă și o lege profund neconstituțională nu mi-au dat posibilitatea să solicit această demnitate pentru mine, deocamdată, dar în același timp nici nu pot să arunc de pe umeri o responsabilitate uriașă dată de un vot popular masiv, o răspundere care e a mea în primul rând”, a afirmat Dragnea, la Palatul Cotroceni, după consultările cu șeful statului.

După respingerea lui Shhaideh de către Iohannis, PSD l-a propus premier pe Sorin Grindeanu.