Ce date va conține noua carte electronică de identitate. Ce se întâmplă cu datele biometrice din sistem

Publicat: 21 03. 2013, 11:32
Actualizat: 03 09. 2019, 14:19

Din vară, românii s-ar putea legitima, dacă vor dori, cu un nou act de identitate- cartea electronică de identitate, care va conține câteva date biometrice care vor fi  șterse din sistem prin procedură automată imediat după ce actul a fost eliberat.

În baza OUG nr.82/2012, începand cu 1 iulie 2013 se pot elibera cărți electronice de identitate, pe baza căruia cetățenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene.

Noile cărți de identitate electronice vor conține, ca și pașapoartele, datele biometrice: imaginea facială și imaginile impresiunilor papilare a două degete. „Vor fi exceptate de la obligația de furnizare a impresiunilor papilare persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă. Datele biometrice se colectează în scopul includerii în cartea electronică de identitate, în vederea verificării autenticității acesteia și a identității titularului, printr-o comparare directă, între datele puse la dispoziție de titular și cele incluse în cartea electronică de identitate”, se precizează într-un document postat pe site-ul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)

Potrivit DEPABD, este necesară sporirea gradului de siguranță al actului de identitate pentru a împiedica diferite persoane să efectueze tranzacții imobiliare ilicite, trafic de persone sau pentru a stopa migrația ilegală.

Cartea electronica de identitate va fi de tip smart card și va conține date cu caracter personal (numele și prenumele, sexul,  cetățenia, data și locul nașteri, CNP, adresa de domiciliu, semnătura olografă și fotografia), inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit și/sau în format electronic, stocate în cip-ul încorporat, precum și elemente de particularizare și de siguranță. Conținutul de date cu caracter personal al cărții electronice de identitate se supune avizării de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, potrivit Agerpres.

CIP-ul nu este obligatoriu

Procedurile de preluare a datelor biometrice pentru emiterea cărții electronice de identitate se realizează numai în prezenta titularului, la sediul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor sau al Direcției, cu excepția situației în care persoana este netransportabilă, respectiv la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular care înregistrează cererea pentru eliberarea cărții electronice de identitate.

„Pentru persoanele care, din motive religioase sau de conștiință, refuză eliberarea cărții electronice de identitate, se eliberează carte de identitate fără cip încorporat, care conține date cu caracter personal în format tipărit, precum și elemente de particularizare și de siguranță”, mai spune Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere tehnologic, cartea electronică de identitate (CEI) va avea încorporat un cip dublă interfață, cu contact și contactless, care va include un microcontroler integrat, cu capabilități de procesare criptografică, memorie internă și o antenă pasivă.

Potrivit OUG nr.82/2012, până la data de 30 iunie 2013 se va realiza o platformă-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere și punere în circulație a CEI. Data oficială de punere în circulație a cărții electronice de identitate se va stabili, însă, prin hotărâre a Guvernului.

DEPABD afirmă că realizarea cărților de identitate electronice va fi posibilă după ce Guvernul va adopta Hotărârea privind modificarea și completarea unor acte normative referitoare la aplicarea dispozițiilor legale din domeniul evidentei persoanelor, actelor de identitate ale cetățenilor români, precum și actelor de rezidență ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, rezidenți în România.

Termenul de valabilitate a cărții electronice de identitate este de patru ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsa între 14 și 18 ani, respectiv de zece ani pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.

Miting „anticip” desfășurat în Capitală

Aproape 1.000 de persoane, printre care și călugări, au participat săptămâna trecută, în Parcul Izvor din București, la un miting „anticip” organizat pentru a avertiza privind riscurile la care se expun, în opinia lor, cei care acceptă cardul de sănătate și, în general, acte biometrice, potrivit Mediafax.

Protestul, organizat de Asociația Dreptate și Adevăr, a avut pe trotuarul de vizavi de Palatul Parlamentului, unde participanții au afișat pancarte și au scandat contra informatizării datelor personale.

„Cip = Sclav”, „Nu vrem lagăr electronic” și „În loc să dați bani pe carduri, mai bine angajați medici și asistente” au fost câteva dintre mesajele de la protestul autorizat.