Ce riscă România, după ce reprezentanții hipermarketurilor ne-au reclamat la CE pentru legea care îi obligă să vândă 51% produse locale
„Am primit un document care este confidențial, este doar între autorități, transmis de la Comisie la minister (n.r. – Ministerul Agriculturii), dar informația este corectă, așa este: suntem atenționați că ar putea urma un infringement din cauza Legii 51%”, a spus Achim Irimescu. „Ei (n.r. – retailerii) s-au plâns la Comisie, apoi Comisia ne-a solicitat câteva informații, iar după ce le-am transmis acele informații a venit această înștiințare, cu o posibilă sancțiune”, a precizat ministrul Agriculturii, pentru MEDIAFAX.
Potrivit acestuia, România ar avea două soluții pentru evitarea sancțiunii: reducerea cotei de 51% sau demonstrația că producătorii din UE nu vor fi discriminați. „Prima soluție ar fi renunțarea la procentajul de 51%, lucru pe care îl poate face doar Parlamentul, Legea fiind deja adoptată, iar a doua soluție ar fi să-i convingem pe reprezentanții Comisiei Europene, să le demonstrăm că prin această lege nu-i discriminăm pe producătorii din Uniunea Europeană”, a explicat ministrul Agriculturii.
Potrivit Legii 150/2016, comercianții de produse alimentare au obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în conformitate cu legislația în vigoare. Proiectul legii a fost aprobat la începutul lunii iunie de Camera Deputaților, ca for decizional, iar în luna iulie a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis. Legea urmează să intre în vigoare la începutul lunii ianuarie 2017, iar Ministerul Agriculturii trebuie să emită până atunci normele metodologice de aplicare.
Un raport al Transparency International arăta anul trecut că marile magazine au unul dintre cele mai influente grupuri de lobby de la Bruxelles, iar Comisia Europeană a fost sensibilă la schimbările legislative care influențează hipermarketurile. Cel mai recent exemplu este cel al Slovaciei, față de care a fost demarată procedura de infringement după ce marile magazine din această țară au fost obligate să publice detalii despre ponderea produselor locale în cifra lor de afaceri. În Slovacia a fost vorba doar de publicarea unor informații, dar în România marile magazine vor fi obligate să cumpere de pe așa-numitul lanț scurt de aprovizionare 51% dintre alimentele pe care le au la vânzare. Formularea de lanț scurt a apărut în textul de lege tocmai pentru a nu apărea probleme de interpretare la Comisia Europeamă.
Marile lanțuri comerciale contestă chiar și așa noua lege și avertizează că, dacă nu vor reuși să aducă în rafturi suficiente alimente românești, vor fi forțate să își închidă magazinele.