Comisia Iordache va da marți raport pe modificarea codurilor penale
Cele două puncte de pe ordinea de zi a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției sunt: (1) proiectul de lege pentru reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție ca urmare a Deciziei Curții Constituționale 650 din 25 octombrie 2018; (2) proiectul de lege pentru reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a legii 304/2004 privind organizarea judiciară ca urmare a Deciziei Curții Constituționale 633/2018 din 12 octombrie 2018.
Senatul a adoptat, în ședința de plen de miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, ca urmare a deciziei CCR.
Comisia de revizuire a legilor justiției a adoptat, săptămâna trecută, raport favorabil pe proiectului de modificarea a Codului penal, în urma deciziei Curții Constituționale. La discuțiile forului legislativ a participat și ministrul Justiției, Tudorel Toader. Amendamentele privesc eliminarea prevederilor declarate neconstituționale de CCR. De asemenea, Comisia specială pentru legile justiției va prelua prevederile declarate constituționale de CCR.
În cazul proiectului de lege pentru reexaminarea Legii de modificare și completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a legii 304/2004 privind organizarea judiciară, Comisia specială va lua în considerare amendamente de eliminare a unor prevederi.
Astfel, ca urmare a deciziei CCR, este propusă eliminarea din proiectul legislativ a art. 8 alin. (2) la Codul de procedură penală care prevede: „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent. Repartizarea tuturor cauzelor către judecători se face aleatoriu”.
De asemenea, este propusă eliminarea art. 10 alineatul (2) din propunerea de modificare a CPP: „Organele de urmărire penală și instanțele de judecată sunt obligate să asigure subiecților procesuali principali și avocatului timpul necesar pregătirii apărării, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu excepția luării sau judecării măsurilor preventive, când termenul nu poate fi mai mic de 4 ore și înlesnirile necesare pregătirii apărării, prin punerea la dispoziție și comunicarea întregului material de urmărire penală în formă electronică. Termenele curg de la momentul la care organele de urmărire penală sau instanța de judecată comunică părților măsura luată”.
Totodată, parlementarii propun, ca urmare a deciziei de neconstituționalitate, a articolului 15 din proiectul de act normativ și revenirea la forma în vigoare: „Condițiile de punere în mișcare sau de exercitare a acțiunii penale
Acțiunea penală se pune în mișcare și se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există cazuri care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acesteia”.
Un alt amendament propus pentru punerea în acord cu decizia CCR este eliminarea alin. (4) de la articolul 25: „(4) Dispozițiile hotărârii penale sunt obligatorii și produc efecte între părți, succesorii acestora și oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară”.
Pe 10 decembrie 2018, Senatul a votat proiectul de Lege de modificare și completare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
Proiectele de lege pentru modificarea legilor justiției ar putea intra pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților de miercuri și să fie votate în aceeași zi, potrivit unor surse politice. Camera Deputaților este forul decizional pentru ambele proiecte legislative.